Alegeţi afirmaţia ce NU se referă la caracteristica autoreglării sistemului biologic:
este efectuată fără utilizarea informaţiei genetice;
reprezintă răspunsul la acţiunea factorilor interni şi externi;
se efectuează după tipul legăturii inverse (feed-back);
asigură adaptarea la condiţiile variabile de mediu;
determină răspunsul adecvat al sistemului biologic.
Sistemele biologice se caracterizează, cu excepţia:
prezenţei elementelor neomogene;
variabilităţii în timp;
independenţei comportamentului de organizare moleculară;
existenţei în echilibru cu mediul ambiant;
homeostaziei dinamice
Apreciaţi care dintre afirmaţii NU corespunde virusurilor:
sunt forme acelulare de viaţă;
deţin informaţia genetică doar în molecula de ADN sau ARN;
realizează programul propriu doar în celula gazdă;
integrează programul genetic în ADN-ul celulei;
sunt formaţi din membrană, citoplasmă şi ribozomi.
Care dintre afirmaţii NU corespunde caracteristicii macromoleculelor?
sunt constituite din monomeri – molecule mici;
se pot polimeriza şi depolimeriza;
se caracterizează prin structură tridimensională;
reprezintă proteine, polizaharide şi acizi nucleari;
toate afirmaţiile sunt incorecte.
Referitor la celulă, toate cele de mai jos sunt adevărate, cu excepţia:
nu poate exista solitară;
se găsesc în grup, formând ţesuturi;
iniţial toate au formă globulară;
dimensiunile variază de la un ţesut la altul;
pot pierde nucleul la maturitate.
Componentele fundamentale ale celulei:
nucleul, reticulul endoplasmatic neted, cromatina;
citoplasma, nucleul, plasmalema;
citoplasma, nucleul, cromozomii;
nucleul, mitocondriile, membrana celulară;
citoplasma, nucleolul, plasmalema.
Se divid autonom organitele:
reticulul endoplasmatic neted;
reticulul endoplasmatic granular;
aparatul Golgi;
mitocondriile;
lizozomii.
Care din celulele enumerate pot fi vizibile fără microscopul optic:
spermatozoidul;
fibra musculară striată;
eritrocitul;
limfocitul;
nici una din cele de mai sus.
Într-o celulă pot exista numai într-un exemplar:
nucleul;
nucleolul;
centrul celular;
cromozomul;
anvelopa nucleară.
NU este organit comun citoplasmatic:
centrosomul;
cromozomii;
ribozomii;
mitocondriile.
Alegeţi răspunsul corect caracteristic procariotelor:
se divid mitotic şi meiotic;
conţin un set diploid de cromozomi;
sunt organisme cu nucleu;
conţin ribosomi;
au dimensiuni mult mai mari ca eucariotele.
Procariotele sunt:
organisme monocelulare şi pluricelulare;
celule cu toate organitele;
fără nucleu bine determinat;
bacterii şi bacteriofagi
cu o structură complicată.
Organismele procariote:
au organite membranare şi nemembranare;
sunt pluricelulare;
au mitocondrii;
sunt dilpoide;
nu conţin proteine histone.
Pentru procariote NU este caracteristic:
prezenţa membranelor intracelulare;
prezenţa ribozomilor;
diviziunea amitotică;
lipsa mitocondriilor;
lipsa centrului celular.
Procariotele se deosebesc de eucariote prin:
eucariotele au membrană, iar procariotele – nu;
eucariotele se înmulţesc prin meioză, iar procariotele – prin mitoză;
toate eucariotele sunt celulare, iar toate procariotele sunt acelulare;
eucariotele conţin acizi nucleici, iar procariotele – nu conţin;
toate răspunsurile sunt incorecte.
Care dintre structurile următoare se conţin în celulele procariote?
cloroplaştii;
plasmidele
nici una dintre cele indicate mai sus.
Care dintre structurile următoare se întâlnesc la toate bacteriile?
capsula;
flagelul;
ADN
toate răspunsurile sunt corecte.
Celule cu nucleu şi toate organitele sunt:
procariotele;
eucariotele;
adenovirusurile;
bacteriile;
Eucariotele se caracterizează prin:
prezenţa nucleului şi organitelor;
lipsa membranei nucleare;
diviziune numai amitotică;
prezenţa genoforului.
Mediul semilichid al celulei este reprezentat de:
reticulul endoplasmatic;
ribozomi;
citoplasmă;
citoschelet;
lizozomi.
Se prezintă ca sistem coloidal:
membrana celulară;
neurofibrilele;
citosolul;
cromatina;
cromozomii.
Organite amembranare sunt
Care organite NU au membrane?
centrozomul;
lizozomii;
aparatul Golgi.
Reticulul endoplasmatic reprezintă:
sistem canalicular
organit amembranar;
sistem vezicular;
organit bimembranar;
organit ce formează criste.
Indicaţi caracteristica corectă a reticulului endoplasmatic:
are subunitate mică şi subunitate mare;
conţine ADN propriu;
se localizează în nucleu;
împarte celula în compartimente;
este responsabil de stocarea energiei sub formă chimică.
Reticulul endoplasmatic are funcţie de:
doar de a uni toate organitele celulei;
a participa la sinteza substanţelor organice;
stocare a energiei sub formă chimică;
digerarea substanţelor netrebuincioase;
sinteza acizilor nucleici.
Reticulul endoplasmatic are o structură:
amembranară;
neomogenă;
veziculară;
mozaico-fluidă;
bogată în pori.
Reticulul endoplasmatic participă la:
transportarea aminoacizilor spre ribozomi;
sinteza ADN;
sinteza proteinelor;
sinteza ARN;
identificarea substanţelor de natură străină.
Din două subunităţi în celulă este format:
aparatul Golgi
ribozomii
nucleul.
Ribozomul constă din:
proteine şi ARN;
proteine, ARN şi ADN;
ADN şi proteine;
ADN şi proteine histone;
ADN propriu şi proteine nehistone.
Pentru mitocondrii este caracteristic:
formarea cristelor de către membrana externă;
prezenţa unui număr constant de criste;
ca numărul de criste să depindă de intensitatea metabolismului celular;
orientarea cutelor spre exterior;
de a sintetiza ADN - funcţie principală.
Mitocondriile se înmulţesc prin:
diviziune directă;
înmugurire;
mitoză;
meioză;
diviziune indirectă.
Care este caracteristica falsă pentru mitocondrii?
se găsesc în număr mare în celulele vegetale şi animale;
sintetizează molecule de ATP;
au membrană dublă;
sintetizează proteine proprii;
conţin ADN liniar.
Este prevăzută cu pori membrana:
aparatului Golgi;
reticulului endoplasmatic;
nucleară;
lizozomală;
mitocondrială.
Porii membranelor nucleare fac legătura nucleului cu:
exteriorul celulei;
citoplasma;
ribozomii.
Nucleolul este format din:
ARN şi proteine;
ADN, ARN şi proteine;
toate răspunsurile sunt corecte;
toate enunţurile sunt false.
Componenta principală a nucleului este:
nucleolii;
substanţele organice, sărurile;
acizii nucleici;
porii anvelopei nucleare.
La care dintre organisme ARN-ul reprezintă materialul ereditar?
procariote;
eucariote inferioare;
mitocondrii;
ribovirusuri;
bacteriofagi.
Bacteriofagii reprezintă:
virusuri ce trăiesc în bacterii;
bacilii.
Organitul specific celulei epiteliale:
miofibrilele;
microvilii;
Organitul specific fibrelor musculare:
miofibrila;
neurofibrila;
corpusculul Nissl;
toate enunţurile sunt false
Incluziuni citoplasmatice sunt:
ribozomii, nucleolii;
picăturile lipidice, granulele de glicogen;
ribozomii, lizozomii;
mitocondriile, lizozomii;
picăturile lipidice, peroxizomii
Sinteza proteinelor are loc:
pe suprafaţa reticulului endoplasmatic granular;
în mitocondrii;
pe suprafaţa reticulului endoplasmatic neted;
în lizozomi;
în nucleu.
Baza activităţii vitale a biosistemelor este asigurată de următoarele nivele de organizare:
biocenotic şi biosferic;
molecular-genetic;
individual;
populaţional;
celular.
Criteriile de bază ce caracterizează biosistemele sunt:
prezenţa unui program genetic;
autoreproducerea;
structura şi funcţia constantă în timp;
autoregenerarea;
autoreglarea.
Celula reprezintă baza:
organizării majorităţii formelor de viaţă;
activităţii vitale numai a formelor celulare;
activităţii vitale a formelor celulare şi acelulare;
dezvoltării formelor celulare şi acelulare;
dezvoltării numai a formelor acelulare de viaţă.
Autoregenerarea reprezintă substituţia:
macromoleculelor inactive (nefuncţionale) cu macromolecule identice nou-sintetizate;
organitelor vechi cu organite formate din nou
celulelor senescente cu celule tinere;
asigurată de informaţia genetică prezentă în sistemul viu dat;
organelor nefuncţionale cu cele de la donatori.
Biosistemele se caracterizează:
prin integritate;
prin organizare ierarhizată;
prin omogenitatea elementelor;
sunt sisteme deschise;
sunt independente absolut de mediul ambiant.
Biologia moleculară studiază:
bazele moleculare ale proprietăţilor universale ale vieţii;
macromoleculele, interdependenţa dintre structură şi funcţie;
mecanismele realizării programului biologic (genetic);
diviziunea şi moartea celulelor;
forma şi structura celulelor, ţesuturilor şi organelor.
Importanţa Biologiei moleculare în instruirea medicului:
este alfabetul ştiinţei despre viaţă;
dezvăluie procesele moleculare ale activităţii vitale normale ale celulei, organismului;
asigură înţelegerea realizărilor contemporane ale biologiei moleculare;
rezolvă problemele asigurării umanităţii cu produse alimentare;
stă la baza activităţii ulterioare ştiinţifice de succes.
Importanţa virusurilor:
provoacă boli virale la plante şi animale;
modifică structura şi activitatea genelor gazdei;
reprezintă o cauză în producerea unor forme de cancer;
sunt utilizate pentru elaborarea vectorilor de gene;
reprezintă predecesorii formelor celulare de viaţă.
participă la transmiterea orizontală a genelor (între indivizii diferitor specii);
reprezintă obiectul de studiu al biologiei moleculare;
unele virusuri provoacă boli prionice;
fagii se utilizează pentru tratamentul bolilor bacteriene;
provoacă stări patologice la om.
Biomoleculele sunt:
formate din atomi, care sunt prezenţi doar în sistemele vii;
reprezentate de moleculele organice mici şi mari;
constituite din atomi ce formează lumea nevie;
multifuncţionale;
moleculele mici.
Celula este unitatea:
activităţii biologice;
structurală şi funcţională;
de structură simplă;
elementară a viului;
genetică.