Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecţioase este:
procesul infecţios
procesul epidemic
bolnavul
procesul inflamator
tratamentul bolnavului
Intensitatea procesului epidemic poate fi determinată ca „sporadică", „epidemică" şi „pandemică" în funcţie de:
gravitatea manifestării bolii
viteza de răspândire a maladiilor
numărul bolnavilor
numărul contacților
virulența microogranismelor
Prin morbiditate sporadică se subînţelege
afectarea populaţiei prin maladii infecţioase nespecifice regiunii date
îmbolnăvirea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase
cazuri unice de îmbolnăvire a oamenilor prin maladii infecţioase
cazuri multiple într-o colectivitate
răspândirea infecției în mai multe țări
Durata în timp a focarului epidemic corespunde perioadei:
până la momentul spitalizării
durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale
până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator
durata minimă a perioadei de incubaţie din momentul înregistrării cazului
durata maximă de contagiozitate a bolnavului
Indicele focalităţii reprezintă:
numărul de focare într-o anumită perioadă de timp
numărul de focare într-o anumită localitate
numărul de cazuri ce revine unui focar
numărul de cazuri într-un grup de populație
numărul de focare înregistrate
Focalitatea naturală este caracteristică pentru infecţiile:
sapronoze
antroponoze
zooantroponoze
helmintiaze contagioase
geohelmintiaze
Verigă a procesului epidemic este:
agentul cauzal al maladiilor infecţioase
modul de transmitere al agenţilor patogeni
apa, aerul
solul
produsele alimentare
Antroponoze sunt
rujeola, leptospiroza
scarlatina, tifosul exantematic
difteria, listerioza
febra tifoidă, bruceloza
rubeola, antraxul
Mecanisme de transmitere sunt
fecal-oral, vertical
aerogen, alimentar
parenteral, hidric
hidric, alimentar
aerogen, contact habitual
Ţânţarii pot fi vectori transmitători în:
malarie, pestă
encefalită de căpuşă, tifos exantematic
febră galbenă, febra Denge
tularemie, leptospiroză
borrelioză, febra Lassa
Vectorii transmițători au importanţă epidemiologică pentru:
dizenterie, rujeolă
tifos exantematic, tularemie
rabie, HVA
rubeolă, borrelioză
tularemie, rujeolă
Un pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie îl prezintă:
purtătorii acuţi
purtătorii cronici
purtătorii tranzitori
bolnavii spitalizați
reconvalescenții
Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:
omul
animalele
apa
Mai frecvent întâlnite la copii de vârsta fragedă sunt infecţiile:
zoonoze
biohelmintiaze
Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite la CSP:
imediat la suspecţia maladiei contagioase
după stabilirea diagnosticului definitiv
în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase
în primele 36 ore după efectuarea măsurilor antiepidemice primar
timp de 72 ore de la spitalizare
Spitalizarea bolnavilor cu antrax, leptospiroză, bruceloză
este obligatorie conform indicaţiilor clinice
nu este obligatorie
se efectuează după indicaţii epidemiologice
se efectuează după indicaţii clinice și epidemiologice
este obligatorie doar pentu primul caz de boală
Focarul epidemic se consideră lichidat:
din momentul spitalizării bolnavului
după efectuarea dezinfecţiei terminale
la expirarea perioadei maxime de incubaţie la ultima persoană ce a fost în contact cu bolnavul
după efectuarea măsurilor antiepidemice primare
după însănătoșirea bolnavului
Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:
morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea generală a populaţiei
morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea generală a populației
morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbidi tatea în populaţia care este supusă măsurilor
morbiditatea populației și mortalitatea populației
morbiditatea populației și indicile focalității
În combaterea infecţiilor intestinale rolul principal îl au măsurile ce ţin de:
sursa de agenţi patogeni
mecanismul de transmitere
receptivitatea populației
deratizarea
dezinsecția
În combaterea şi dirijarea infecţiilor aerogene rolul principal îi aparţine:
dezinfecţiei
imunoprofilaxiei
depistării precoce a surselor de agenţi patogeni
izolarea surselor de agenți patogeni
tratamentul
Calculul duratei supravegherii focarului epidemic se efectuează din momentul:
depistării bolnavului
izolării bolnavului şi efectuării dezinfecţiei terminale
adresării bolnavului la medic
informării CSP
efectuării măsurilor antiepidemice primare
Ubicuitare sunt considerate bolile infecţioase:
cu răspândire globală
răspândite în anumite zone naturale
cu răspândire geografică limitată
cu răspândire în colectivități
cu răspândire endemică
Periodicitatea manifestărilor procesului epidemic, în antroponoze, este determinată de:
modificarea condiţiilor natural-climaterice
evoluţia păturii imune a populației
schimbarea condiţiilor socio-igienice (locative)
migrația populației
nivelul natalității
Factor de transmitere în maladiile infecţioase este:
totalitatea elementelor mediului ambiant care asigură transmiterea agentului cauzal de la sursă la persoana receptivă
procesul de diseminare a infecţiei
trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin intermediul sursei
lanț neîntrerupt de stări infecțioase
agentul patogen al bolilor infecțioase
Mecanismul vertical de transmitere a maladiilor infecţioase presupune:
infectarea intrauterină a fătului
contractarea infecţiei în timpul naşterii fătului
contractarea infecţiei în timpul transfuziei de sânge
contractarea infecţiei în condiții habituale
contractarea infecţiei în condiții de spital
Fenomenul de premuniţie este o urmare a:
obţinerii imunităţii specifice prin ereditate
administrării preparatului biologic conform indicaţiilor epidemiologice
contactului frecvent cu agentul cauzal al maladiei infecţioase în doze mici
administrării preparatelor biologice conform Programului Național de Imunizare
obţinerii imunităţii specifice după suportarea bolii
Supravegherea epidemiologică este:
evaluarea permanentă a stării de sănătate a populației
realizarea măsurilor în focarul epidemic, în privinţa contacţilor, de către medicul epidemiolog
elaborarea complexului de măsuri antiepidemice în focarul epidemic
măsuri realizate de medicul de familie în focar
un sistem de evaluare a calității imunizării efectuate
Purtători imuni pot deveni:
persoanele care au fost vaccinate
persoanele care se află în perioada de convalescență
persoanele cu manifestari clinice asimptomatice
persoanele care elimină microorganisme patogene până la 3 luni după însănătoșire
persoanele care elimină microorganisme patogene mai mult de 3 luni după însănătoșire
Receptivitatea reprezintă
proprietatea organismelor vii la nivel de specie de a servi ca mediu de trai pentru microorganismele patogene
organismul în care nu poate să se dezvolte un proces infecțios
rezistența specifică a organismului
starea de nereceptivitate a organismului față de diferite specii de organisme
starea organismului ca rezultat al „premuniție"
Structura imunologică a populație este:
raportul dintre numărul de persoane receptive la numărul de persoane nereceptive în populație în bolile infecțioase
raportul dintre numărul de persoane receptive la numărul total de persoane în populație
raportul dintre numărul de persoane nereceptive la numărul de persoane receptive în populație în bolile infecțioase
produsul numărului de persoane receptive la numărul de persoane nereceptive, raportat la numărul total de populație
numărul absolut de persoane nereceptive într-o populație
