CS Analiza morbidității în dinamica anuală determină:
compararea indicelui morbidității în teritoriul studiat cu indicele morbidității în alte teritorii
evoluția anuală și particularitățile sezoniere a morbidității
dinamica multianuală a morbidității
tempoul mediu anual
periodicitatea morbidității în dinamica multianuală
CS Indicele creșterii sezoniere reprezintă:
cota-parte a îmbolnăvirilor în limita de creștere, apărute ca rezultat al acțiunii factorilor sezonieri
raportul dintre numărul mediu de cazuri/zi (în luna concretă) către numărul cazuri/zi pe an
raportul numărului de cazuri în lunile de majorare a morbidităţii la indicele morbidităţii anuale
reprezintă raportul numărului de cazuri în lunile de majorare a morbidităţii la indicele variației sezoniere
reprezintă raportul numărului de cazuri în lunile de majorare a morbidităţii la numărul anual de cazuri
CS Studiile epidemiologice analitice includ:
studiile individuale
studiile de cohortă
studiile experimentale
studiile transversale
studiile descriptive
CS Studiile epidemiologice experimentale includ:
studiile corelaţionale
studiile randomizate
studii transversale
studii retrospective
CS Pentru a determina nivelul morbidității se aplică:
indicele extensiv
indicele intensiv
indicele demonstrativ
indicele de frecvență
indicele sezonier
CS Indicele de prevalenţă include:
cazurile noi de îmbolnăvire
cazurile noi şi vechi de boală în maladia respectivă
morbiditatea sumară prin toate formele nosologice
numărul de cazuri înregistrate într-un an
valori numerice de distribuție
CS Indicele intensiv caracterizează:
structura fenomenului
frecvenţa fenomenului
dinamica procesului epidemic
compararea mărimilor de valori
fenomene cu caractere variabile
CS Mărimea minimă a coeficientului Student care indică că diferenţa dintre două caracteristici cantitative este veridică:
1,0
2,0
3,0
0,5
2.5
CS Ce determină metoda de analiză corelaţională :
legătura dintre fenomene
diferenţa veridică dintre indicii statistici
veridicitatea indicilor statistici
eroarea indicelui morbidității
eroarea dispersiei
CS Corelaţia se aplică în studiile epidemiologice pentru :
determinarea veridicităţii diferenţei dintre valorile a două variabile comparate
determinarea mărimii schimbării valorii unei variabile la modificarea valorii altei variabile
determinarea puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori asupra stării de sănătate
compararea unor exprimări procentuale
determinarea intervalului de încredere a probabilității
CS Studiile epidemiologice „caz-martor" sunt:
retrospective
prospective
transversale
experimentale
de laborator
CS Studiile epidemiologice de cohortă sunt:
CS Care dintre indicii enumeraţi este indice extensiv:
10 cazuri
10 %
10 %ooo
10 %oo
10 %o
CS Indicele prevalenţei are importanţă majoră în cazul:
dizenteriei
tuberculozei
enterobiozei
virozelor
gripei
CS Media aritmetică simplă reprezintă:
valoarea medie a observațiilor care se obține din suma valorilor variabilelor discrete raportată la suma variabilelor
valoarea medie a observațiilor care se obține din suma valorilor variabilelor discrete înmulțită cu frecvența fiecărei valori
valoarea medie a observațiilor care se obține din suma valorilor variabilelor discrete împărțită la frecvența fiecărei valori
suma valorilor șirului statistic raportat la suma efectelor
frecvența fiecărei valori raportată la suma valorilor șirului statistic
CS „Intervalul de încredere" este:
diferența dintre cea mai mare și cea mai mica valoare a șirului variabil
intervalul dintre cea mai mare și cea mai mica valoare a șirului variabil
probabilitatea ca valorile medii ale variantelor statistice să se situeze în interiorul limitelor de siguranță
intervalul dintre media celor mai mari și media celor mai mici valori a șirului variabil
intervalul căpătat prin diferența dintre cea mai mare și cea mai mica valoare a șirului variabil, raportat la media simplă aritmetică
CS Riscul atribuabil (RA) mai mare de 0 semnifică:
riscul este același la persoane expuse și neexpuse
expunerea la un factor este protectoare
incidență sporită a bolii în populație
expunerea la factorul de risc are efect negativ asupra sănătății
prevalența unui factor de risc în populație
CS Eficiența măsurilor de prevenire și combatere reprezintă:
rezultatele finale obținute prin aplicarea măsurilor în corelație cu cheltuielile de timp, bani și resurse reale din practică
plenitudinea aplicării măsurilor respective la obiectul supus intervinției
obținerea diminuării reale a morbidității
prevenirea pagubelor financiare
diminuarea semnificației sociale a maladiei
CS Screeningul reprezintă:
o examinare în masă în scopul diagnosticării a unei boli sau anomalii prezumtive
o examinare în scop de diagnostic la internare
o examinare în scop de confirmare a diagnosticului preventiv
procedură de investigație a bolnavului lăsat la domiciliu
metodă de raportare urgentă a cazurilor noi de boală
CS Mortalitatea ca indicator al stării de sănătate a populaţiei se exprimă prin:
proporţia deceselor de o anumită cauză din toate decesele, indiferent de cauza de deces
numărul de decese de o anumită cauză, într-o populaţie
proporţia de decese din totalul cazurilor noi de îmbolnăviri într-un teritoriu administrativ
numărul de decese dintr-o populaţie, indiferent de cauza de deces
ponderea deceselor din numărul total de cazuri cu boala respectivă
CS Letalitatea ca indicator al stării de sănătate a populaţiei se exprimă prin:
numărul de decese într-o populaţie, indiferent de cauza de deces
proporţia de decese din totalul cazurilor noi de îmbolnăviri în teritoriul respectiv
proporţia deceselor de o anumită cauză din toate decesele indiferent de cauza de deces
CS Legătura de corelaţie directă puternică este la valoarile lui r:
0,0 - +0,20
+ 0,20 - + 0,40
+ 0,40 - + 0,70
+ 0,70 - + 1,0
+ 1,0
CM Studiile epidemiologice observaţionale includ:
studiile analitice
modelarea procesului epidemic.
studiile de intervenţie
CM Studiile epidemiologice descriptive includ:
studiile populaţionale
studiile de teren
CM Studiile epidemiologice analitice includ:
studiile ecologice
studiile „caz-martor"
CM În care situaţii prevalenţa unei boli poate să fie mai mică decât incidenţa acesteia?
vindecarea rapidă după aplicarea tratamentului
număr redus de cazuri noi
număr redus de pacienţi care se vindecă completamente
apariţia unui remediu nou care contribuie la prelungirea vieţii bolnavilor
deces instalat la interval scurt după debutul bolii
CM Studiul epidemiologic analitic poate fi:
retrospectiv
prospectiv
observaţional
experimental
de teren
CM Investigaţia epidemiologică prezintă:
ancheta focarului de boală infecţioasă
cercetarea de tip „caz-martor" realizată în clinică
cercetarea de tip „caz-martor" realizată în teren
cercetarea proprietăţilor tinctoriale ale microorganismului
ancheta unei erupţii de boală neinfecţioasă
CM Din avantajele studiilor epidemiologice transversale fac parte:
sunt uşor de realizat şi au costuri reduse
permit aprecierea problemelor de sănătate şi stabilirea priorităţilor în acţiunile de intervenţie
permit stabilirea temporalităţii referitor la expunere şi boală
pot servi ca prim pas în descrierea izbucnirilor epidemiologice de cauză necunoscută
sunt utile în evaluarea incidenței bolilor rare
CM Metoda de observare și descriere a fenomenelor epidemiologice include:
procedee descriptive
procedee analitice
investigații bacteriologice
investigații parazitologice
investigații de laborator clinic
CM Rolul procedeelor descriptive este:
caracterizarea situațiilor epidemiogene la nivel de populație în întregime
caracterizarea situațiilor epidemiogene în diferite grupe sau contingente de populație
utilizarea și evaluarea metodelor de tratament și profilaxie
formarea ipotezei privind cauzele și condițiile de apariție și răspândire a procesului epidemic în situații concrete
utilizarea metodelor de laborator în studierea diferitor aspecte ale procesului epidemic
CM Metoda de laborator oferă epidemiologiei posibilitatea:
să perfecționeze dezvăluirea etiologiilor bolilor
să delimiteze amploarea unor procese epidemiogene
să determine structura și conținutul metodei epidemiologice de investigație
să perfecționeze tehnici de supraveghere epidemiologică
să promoveze măsuri eficiente de combatere și profilaxie
CM Indicatori care reflectă nivelul de sănătate a populației sunt:
natalitatea
morbiditatea
mortalitatea
pătura imună a populației
accesul populației la servicii medicale
CM Tipuri de morbiditate sunt:
generală
reală
invaliditatea
handicapul
fertilitatea
CM Avantajul studiilor descriptive populaționale sunt:
datele statistice sunt folosite din rapoartele oficiale
datele sunt obținute prin studii de anchetă epidemiologică
costul este ieftin, rapide și ușor de efectuat
rezultatele identifică problemele de sănătate, particularitățile epidemiologice și clinice ale bolii
absența metodelor standard de diagnosticare
CM Studiile epidemiologice analitice au menirea:
descrierea fenomenelor, caracteristicile și particularitățile lor
stabilirea și evaluarea cantitativă a cauzelor apariției și răspândirii bolii
dezvăluirea cauzelor și condițiilor care determină fenomenele de sănătate
dezvăluirea legăturii cauză-efect în mecanismul de formare a morbidității
descrierea unui caz neobișnuit de boală sau unor factori de risc
CM Studiile epidemiologice ecologice sau corelaționale determină:
starea de sănătate a unei populații în funcție de factorii de risc
puterea de acțiune a factorilor determinanți și a consecințelor lor
posibilitatea de apariție a altor variante cu probabilitatea de 99,73%
corelația între expunere și efect
CM În dependență de variația valorilor corelația se reprezintă:
funcțională directă
funcțională indirectă
funcțională oarbă
stohastică directă
stohastică indirectă
CM Gradul asocierii în funcție de valoarea coeficientului de corelație poate fi:
foarte puternic
puternic
moderat (mediu)
slab
neglijabil
CM Descrierea dinamicii multianuale a morbidității permite:
pronosticarea situației epidemiogene în viitor
lansarea ipotezelor privind posibilele cauze ce au provocat schim- bări în situația epidemiogenă
aprecierea schimbărilor evolutive în situația epidemiogenă pentru un anumit interval de timp
determinarea evoluției anuale în situația epidemiogenă
determinarea perioadei anului cu incidență crescută
CM Screeningul are rolul:
de organizare a unui studiu de metaanaliză
de organizare a studiilor de cohortă
de organizare a studiilor transversale
de organizare a studiilor caz-martor
de evaluare a unor programe
CM Ancheta epidemiologică a focarului este utilizată pentru:
determinarea indicatorilor ai stării de sănătate a populației
depistarea sursei de agenți patogeni
determinarea cauzelor de apariție a focarului
determinarea căilor, factorilor și condițiilor de transmitere a bolii
elaborarea complexului de măsuri antiepidemice
CM Obiectivele anchetei focarului epidemic sunt:
precizarea diagnosticului bolii
formularea diagnosticului epidemiologic
elaborarea complexului de măsuri în vederea localizării și lichidării focarului
evaluarea calității și eficienței măsurilor antiepidemice efectuate în focar
organizarea și construirea modelului experimental al procesului epidemic
CM Anamneza epidemiologică este colectată de:
medicul de familie
medicul ce a suspectat boala la pacient
medicul epidemiolog
medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice
medicul infecţionist ce consultă pacientul
CM Scopul anamnezei epidemiologice este:
stabilirea debutului bolii
determinarea contactului bolnavului cu alte persoane
evaluarea situației sanitaro-igienice a focarului
stabilirea condițiilor care ar fi putut contribui la apariția cazului de îmbolnăvire
supravegherea focarului
