C. M. Care din următoarele elemente caracterizează fibroramele de proteză:
Pot fi unice sau multiple;
Au sediu la nivelul mucoasei fixe vestibulare;
Pot lua aspect de carte deschisă;
Sunt determinate de microtraumatisme cronice;
Recidivează după extiipare
C. M. Intervenţiile chirurgicale proprotetice asupra planului osos sunt indicate în următoarele cazuri:
Torus palatin sau mandibular proeminente;
Atrofia accentuată a crestei alveolare;
Hipertrofia tuberozităţii maxilare prin fibromatoză;
Creasta alveolară neregulată;
Creasta milohioidiană ştearsă, nedureroasă în presiunea digital.
C. M. Incizia în "felie de pepene" este utilizată în cadrul tratamentului chirurgical proprotetic al următoarelor afecţiuni ale părţilor moi:
Fibromucoasa gingivală;
Hipertrofia aparentă a mucoasei gingivale;
Hiperplazii epitelioconjunctive vestibulare;
Mucoasă gingivală subţire, insuficient căptuşită, ulcerată;
Frenoplastie.
C. M. Precizaţi în care din intervenţiile chirurgicale proprotetice asupra părţilor moi se poate folosi grefa de poale liberă ca element de plastic:
Excizia şi modelarea fibromatozelor gingivale;
Excizia hiperplaziilor epitelioconjunctive vestibulare cu baza largă de implantare;
Vestibuloplastii după procedeul Clark;
Vestibuloplastia prin procedeul Obwegeser;
În nici una din situaţiile menţionate.
C. M. Care din următoarele etape operatorii aparţin plastici şanţurilor perituberozitare:
Incizie curbă cu concavitatea anterioară situată în fundul de sac vestibular superior şi prelungită până la nivelul crestei alveolare;
Se practică o decolare largă a fibromucoasei, atât spre distal, cât şi spre proximal pentru o bună evidenţiere a substratului osos ce trebuie modelat;
Rezecţia aripilor apofizei pterigoide în treimea inferioară;
Acoperirea versantului posterior al tuberozităţii cu grefa de piele liberă;
Pentru dirijarea cicatrizării se aplică o placă palatinală preconfecţionată.
C. M. Care din următoarele tipuri de incizii sunt utilizate în frenoplastii:
Incizie în "V";
Incizie în «L»;
Incizie transversală;
Incizie în «Y»;
Incizie în «Z».
C. M. Dispozitivele protetice confecţionate preoperator în intervenţii proprotetice vor fl menţinute în maxilar în poziţia corectă prin:
Fire în "U";
Tije extraosorale fixate la o capelină;
Crearea unor valuri de ocluzie;
Fire de sârmă trecute transalveolar;
Suspendări la arcada temporo-zigomatică.
C. S. În care din procedeele de vestibuloplastie mai jos menţionate este decolat şi periostul de pe suprafaţa vestibulară a planului osos:
Procedeul Clark;
Procedeul Kazanjian;
Procedeul Edlan-Mejchar;
Procedeul Obwegeser;
Nici unul.
C. M. Tehnicile moderne de înălţare a crestei alveolare utilizează:
Implanturi aloplastice;
Materiale biologic active;
Transplanturi osoase autogene ce nu se aplică direct pe creastă;
Transplanturi osoase alogene;
Transplanturi osoase autogene fixate între periost şi os.
C. S. Prelungirea existenţei pe arcada a unor dinţi cu implantare redusă se poate obţine prin:
Rezecţie apicală
Transfixaţie dentară;
Replantare terapeutică;
Amputaţie radiculară;
Oricare dintre aceste metode.
C. S. Cea mai importantă măsură după excizie plastică a hiperplaziilor gingivomucoase vestibulare este:
Recomandarea unei igiene locale riguroase;
Extracţia resturilor radiculare restante;
Aplicarea imediată a protezei cu margini căptuşite în hipercorecţie;
Interzicerea purtării vechii proteze timp de 7-15 zile;
în general, după o astfel de intervenţie nu sunt necesare măsuri deosebite.
C. S. Gingivectomia:
Constă în incizie sub nivelul bombării maxime într-un abces gingival;
Constă în incizie cu excizie a epulisului gingival;
Constă în excizia gingiei hiperplastice precum şi a pereţilor gingivali ai pungilor perodontare, cu descoperirea şi înlăturarea elementelor patologice din pungi, de pe os şi de pe rădăcinile dentare;
Este primul timp operator în alveolotomie;
Se practică în toate aceste cazuri.
C. M. Contraindicaţiile chirurgiei proprotetice sunt determinate de:
Vârsta prea avansată;
Deficienţe organice (boli de sânge, diabet, infarct etc.);
Debilitate psihică;
Anotimp;
Xerostomie.
C. M. Pregătirile preoperatorii în chirurgia proprotetică sunt:
Examenul clinic loco-regional, examenul radiologie;
Confecţionarea gutierelor alveolare, plăci palatine sau proteze-conformator pentru menţinerea părţilor moi, sau grefelor;
Asanarea cavităţii bucale, spălaturi de gură;
Anestezia adecvată;
Toate în ordine anumită.
C. M. Modelarea plastică a fibromatozelor gingivale şi tuberozitare se obţine prin:
Incizii în felie de pepene de-a lungul porţiunii hipertrofice;
Excizarea porţiunii delimitate de incizie;
înlăturarea ţesutului fîbromator în exces care căptuşeşte cei doi versanţi ai plăgii;
Abord exooral;
Aplicarea pansamentului sau dispozitivelor de protecţie (plăci, gutiere etc.).
C. M. În caz că mucoasa gingivală este subţire, insuficient căptuşită şi vascularizată sau chiar ulcerată, intervenţia chirurgicală constă în:
Incizia prin felie de pepene;
Netezirea planului osos subiacent
Grefarea osoasă;
Formarea şi reaplicarea lambourilor de ţesut din vecinătate;
Sutura şi fixarea pansamentelor.
C. M. În caz de prezenţa unor hipertrofii fibromatoase palatine se efectuează:
Incizia în jurul buzei lor de implantare;
înlăturarea ţesutului fibromatos şi hemostaza
Aplicarea meşei iodoformate pe plagă;
Plastia cu lambouri pediculate;
Plastia cu grefe libere.
C. M. Hiperplaziile epitelioconjuctive vestibulare sunt înlăturate chirurgical în modul următor:
Incizia în jurul buzei de implantare a formaţiunii e de dorit să fie paralelă cu creasta alveolară;
Prin marsupializare;
Decolarea marginilor şi alunecarea lor până la contact;
Aplicarea suturilor cu poziţionarea corectă a ţesuturilor;
Deplasarea lambourilor în caz de necesitate
C. S. În caz de macroglosie, diminuarea volumului limbii se efectuează prin:
Rezecţie parţială anterioară în trigon şi înlăturarea acestei porţiuni cu suturarea marginilor;
Rezecţie parţială pe din părţi şi înlăturarea acestor felii cu suturare;
Rezecţia vârfului limbii;
Rezecţie în plan orizontal;
Toate de la caz la caz.
C. M. Frenectomia cu frenoplastie este indicată în:
Frenurile hipertrofice;
Bride cicatriceale
Frenuri scurte;
Frenuri subţiri atrofiate;
Frenuri normale, însă cu scop protetic
C. M. Plastia şanţurilor periosoase este indicată în caz de:
Când creasta alveolară are înălţime suficientă;
Forma crestei alveolare este convenabilă cerinţelor protetice;
c. Absenţa unei lăţimi suficiente a zonei de mucoasă fixă pe creasta alveolară;
Creasta alveolară are înălţime suficientă;
Toate cele sus-numite
C. S. Vestibuloplastia prin tunelizare submucoasă (procedeul Obwegeser) constă în:
Aplicarea mucoasei vestibulare pe periost după deplasarea în sens apical a planului celulomuscular (prin tunelizare);
Plastia cu lambou din vecinătate;
Plastia cu grefe de piele libere;
înălţarea crestei alveolare cu os alogen;
C. M. Vestibuloplastia prin procedeul Kazanjian (1935) este realizată prin:
Incizii paralele cu creasta alveolară la distanţă de 1-1,5 cm de creastă;
Secţionarea mucoasei până la periost
Decolarea şi deplasarea lamboului mucogingival în sens apical până la nivelul proiectat al noului fund de sac vestibular;
Aplicarea lamboului şi suturarea lui de periost;
Modelarea unui val fierbinte ce menţine ţesuturile deplasate.
C. S. După operaţia Kazanjian mucoasa deplasată poate fi fixată cu:
O placă special pregătită;
Cu un val de stents fixat cu o gutieră;
Cu un pansament compresiv;
Cu meşe iodoformate suturate de ţesut;
Nu se fixează, deoarece nu este necesar.
C. M. Vestibuloplastia cu epitelizare secundară (procedeul Clark, 1953) se efectuează în modul următor:
Secţionarea mucoasei vestibulare de-a lungul crestei alveolare în afara liniei mucogingivale;
Deplasarea mucoasei împreună cu ţesutul submucos şi muşchii dezinseraţi apical până se obţine o adâncime suficientă a vestibulului;
Marginea mucoasei deplasate se suturează de periost în noul fund de sac vestibular;
Acoperirea periostului descoperit cu grefe de piele libere, sau mucoasă;
Menţinerea lamboului labiogenian cu un fir metalic.
C. M. Vestibuloplastia prin procedeul Edlan-Mejchar (1963):
Incizia mucoasei de pe partea vestibulogeniană până la linia mucogingivală;
La acest nivel se secţionează şi periostul cu decolarea de pe planul osos;
Aplicarea mucoasei decolate la periost în fundul şanţului osteoperiostic;
Marginea liberă a mucoperiostului se suturează la marginea liberă a lamboului mucos labiogenian decolat;
Suturarea ligamentelor
C. M. Plastia şanţurilor paralinguale (procedeul Turner, 1952) este efectuată în modul următor:
Incizie liniară supraperiostală pe versantul lingual al crestei alveolare;
Decolarea mucoasei apical;
Dezinserarea muşchiului milohioidian şi migrarea lui spre marginea bazală a mandibulei;
Fixarea cu fire în «U» şi cu un val de tifon sau stents;
Protejarea epiglotei cu meşe etc.
C. M. Plastia şanţurilor perituberozitare (procedeul Celesnik, 1954) se efectuează în modul următor:
Incizia curbă cu concavitatea anterior este trasată la marginea distală a tuberozităţii;
Incizia este bilaterală şi simetrică începând aproximativ la 1-1,5 cm de la linia mediană palatinală;
Decolarea mucoasei cu evidenţierea apofizelor pterigoide cu rezecţia lor;
Dezinserarea muşchilor maseteri;
Deplasarea mucoasei superior şi fixarea ei în fundul plăgii, fie de muşchii restanţi, fie de alte ţesuturi.
C. S. După tuberoplastie (Celesnik) se recomandă purtarea unei proteze-conformator timp de:
10-12 luni;
5-6 luni;
6-8 săptămâni;
10-12 săptămâni;
15-20 săptămâni;
C. M. Când este recomandată regularizarea crestei alveolare edentate:
După orice extracţie dentară;
Existenţa marginilor ascuţite sau neregularităţi din cauza extracţiilor dentare din diferite perioade ale vieţii;
Proeminenţe osoase formate în urma deplasărilor de dinţi fără antagonişti;
Exostoze vestibulare;
Toate răspunsurile sunt corecte.