Sistemul nervos somatic:
Dirijează activitatea muşchilor scheletici
Realizează inervaţia senzitivă a tuturor formaţiunilor anatomice din organism
Trimite impulsuri spre tunica musculară a viscerelor
Exercită în special funcţia de legătură a organismului cu mediul ambiant
Menţine şi reglează tonusul muşchilor striaţi
Sistemul nervos autonom:
Reprezintă o parte a sistemului nervos absolut autonomă, care nu depinde de activitatea cortexului cerebral
Are o structură identică cu cea a porţiunii periferice a sistemului nervos somatic
I se distinge doar porţiunea periferică
Include sistemele simpatic şi parasimpatic
Inervează toate viscerele, glandele şi vasele sangvine
CM. Arcul reflex simplu la sistemul nervos autonom:
Are o componenţă similară cu cea a arcului reflex simplu la sistemul nervos somatic
Include fibre nervoase pre- şi postganglionare
Corpul ultimului neuron efector se află în coarnele anterioare ale măduvei spinării
Calea lui eferentă e constituită din doi neuroni
Constă din trei neuroni
În componenţa sistemului nervos autonom se disting:
Porţiunea centrală
Porţiunea periferică
Centri vegetativi corticali sub aspect de arii vaste
Plexuri nervoase, însoţind vasele sangvine
Ganglioni autonomi de ordinul I, II şi III
Fibrele nervoase vegetative:
Nu posedă teacă mielinică
Reprezintă prelungiri ale neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali
Sunt distribuite exclusiv pe traiectul vaselor sangvine
La periferie nu formează reţele nervoase
Pot fi pre- sau postganglionare
Fibre parasimpatice preganglionare se conţin în nervii:
Optic
Trohlear
Accesor
Oculomotor
Facial
Corpii neuronilor preganglionari sunt localizaţi în:
Nevrax
Ganglionii laterovertebrali
Ganglionii prevertebrali
Ganglionii spinali
Ganglionii intramurali
Ce tip de neuroni predomină în componența ganglionilor vegetativi:
Nevraxieni
Pseudounipolari
Senzitivi
Preganglionari
Postganglionari
Nuclei autonomi (vegetativi) au următorii nervi cranieni:
III
IV
V
VI
VII
Centrii nervoşi vegetativi suprasegmentari sunt localizaţi în:
Capsula internă
Pedunculii cerebeloşi mijlocii
Corpul striat
Hipotalamus
Cortexul cerebral
Centrii nervoşi vegetativi supremi:
Aparţin sistemului vegetativ simpatic
Aparţin sistemului vegetativ parasimpatic
Nu au apartenenţă simpatică sau parasimpatică
Reglează ambele componente ale sistemului nervos vegetativ
Controlează activitatea centrilor vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral şi măduva spinării
Din formaţiunile, care conţin centri nervoşi vegetativi suprasegmentari fac parte:
Măduva spinării
Cerebelul
Sistemul limbic
Formaţiunea reticulată
Hipotalamusul
Căile conductoare eferente ale reflexelor vegetative condiţionate trec prin:
Tractul vestibulospinal
Tractul rubrospinal
Tractul tectospinal
Fasciculul longitudinal posterior
Fasciculul paraependimal
Fibrele postganglionare sunt:
Amielinice
Mielinice
Senzoriale
Mai groase ca cele preganglionare
Musculare sau glandulare
Viteza de propagare a influxului nervos prin fibrele vegetative este de:
100 m/sec
120 m/sec
10 m/sec
30 m/sec
1 m/sec
Circuitul nervos al reflexului vegetativ necondiţionat se conectează:
La nivelul cerebelului
La nivelul triunghiului olfactiv
În sistemul limbic
În măduva spinală
În trunchiul cerebral
Sistemul nervos autonom funcţionează:
După prânz
După micul dejun
Numai în timpul somnului
Numai în starea de veghe
Permanent (nonstop)
Plexurile nervoase autonome (vegetative) se localizează:
Între muşchii scheletici
Pe traiectul vaselor sangvine
În pereţii organelor cavitare
În cavitatea primară a corpului
În cavităţile trunchiului
Propagarea influxului nervos la nivelul sinapselor fibrelor preganglionare se realizează prin intermediul:
Statinelor
Dopaminei
Serotoninei
Adrenalinei
Acetilcolinei
La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele nervoase postganglionare elimină:
Morfină
Serotonină
Adrenalină
Noradrenalină
Acetilcolină
La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele parasimpatice elimină:
Liberine
Statine
Indicaţi componentele sistemului nervos vegetativ:
Sistemul nervos periferic
Sistemul nervos central
Sistemul nervos simpatic
Sistemul nervos parasimpatic
Sistemul nervos metasimpatic / enteric
Mediatori ai sistemului nervos metasimpatic sunt:
Adrenalina
Histamina
Acidul gama-aminobutiric (GABA)
Acetilcolina
Serotonina
La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele simpatice elimină:
Dopamină
Noradrenalina
Ganglionul ciliar se află:
În fosa pterigopalatină
La baza externa a craniului
Pe fața laterală a nervului mandibular
În fosa submandibulară
În orbită
Nervul oculomotor conţine fibre nervoase:
Somatomotorii
Senzitive
Simpatice
Parasimpatice postganglionare
Parasimpatice preganglionare
Indicaţi nucleii nervului oculomotor:
Nucleus solitarius
Nucleus salivatorius inferior
Nucleus mesencephalicus
Nuclei accessorii
Nucleus motorius
Fibrele parasimpatice postganglionare de la ganglionul ciliar inervează:
Muşchii drepţi ai globului ocular
Glanda lacrimală
Muşchii oblici ai globului ocular
Glandele salivare
Muşchii ciliar şi sfincter al pupilei
Fibrele parasimpatice postganglionare ale ganglionului pterigopalatin inervează:
Musculatura netedă a globului ocular
Glanda sublingvală
Glanda submandibulară
Glanda parotidă
Ganglionul ciliar face conexiune cu:
Nervus frontalis
Nervus nasociliaris
Nervus lacrimalis
Nervus infraorbitalis
Nervus oculomotorius
Nervul auriculotemporal conţine fibre:
Senzoriale (gustative)
Preganglionare simpatice
Secretorii (parasimpatice postganglionare)
Inervaţia secretorie a glandei submandibulare este asigurată de:
Perechea a V
Perechea a VII
Perechea a IX
Ramuri emergente de la ganglionul cervical mediu al lanțului simpatic
Fibre emergente de la ganglionul cervical superior al lanțului simpatic
Inervaţia parasimpatică a glandei sublingvale este realizată de:
Perechea VII
Perechea IX
Perechea X
Ramuri emergente de la ganglionul cervical inferior al lanțului simpatic
Indicaţi nucleele perechii a VII de nervi cranieni:
Nuclei tractus solitarii
Nucleus ambiguus
Nucleus salivatorius superior
Nucleus nervi facialis
Care glande sunt inervate de nervul facial:
Gl. parotidă
Gl. lacrimală
Gl. tiroidă
Gl. sublinguală
Gl. submandibulară
Perechea a VII de nervi cranieni inervează parasimpatic următoarele glande:
Lacrimală
Parotidă
Tiroidă
Sublinguală
Submandibulară