Care din persoanele contacte din focarul de difterie urmează a fi vaccinate?
persoanele, care nu au fost vaccinati împotriva difteriei
persoanele, care conform calendarului de vaccinări urmează a fi vaccinate sau revaccinate
persoanele cu nivelul anticorpilor antidifterici sub 0,03/ml UA
persoaneleadultedelavaccinarea căroran-a trecutmaimultde10ani
persoanele cu nivelul anticorpilor antidifterici de peste 1,0/ml UA
Selectaţi contingentele de populaţie care urmează să fie investigate bacteriologic la prezenţa C.diphtheriae:
pacient cu angină lacunară
pacient cu abces paratonzilar
persoane care au fost în contact cu un bolnav de difterie
bolnav cu pneumonie la internare
copii înaintea tonsilectomiei
Afirmațiile corecte pentru difterie sunt:
purtătorii de C.diphteriae necesită spitalizare
serul se administrează doar în scop de tratament
perioada de contagiozitate poate dura până la câteva luni
în profilaxia de urgenţă este folosit vaccinul
infecţie caracteristică doar copiilor
Bolnavul cu difterie în calitate de sursă de infecțieprezintă pericol:
din ultima zi a perioadei de incubaţie
din momentul apariţiei primelor semne clinice
toată perioada de manifestări clinice
perioada de convalescenţă
începând cu săptămâna a doua de manifestări clinice
vaccinarea induce formarea imunităţii pasive antitoxice
revaccinările se efectuează până la vârsta de 40 ani
titrul protectiv e de 0,03 UI/ml
sursa principală de infecţie sunt purtătorii imuni
dezinfecţia terminală în focar este strict necesară
este o antroponoză
sursa principală de infecţie este purtătorul imun
profilaxia specifică se efectuează cuanatoxină
perioada minimă de incubaţie e doar de câteva ore
titrul protectiv e de 0,003 UI/ml
Transmiterea agentului cauzal al difteriei este posibilă prin:
aerosoli lichizi
aerosoli solizi
contact habitual
produse alimentare
prin vectori hematofagi
purtătorul este sursa principală de infecţie
imunitatea postvaccinală este protectivă pentru mai mulţi ani
morbiditatea este determinată de calitatea imunoprevenţiei
în profilaxia de urgenţă este folosit serul antidifteric
receptivitatea nu corelează cu vârsta
Conform indicaţiilor epidemiologice sunt supuse investigaţiilor bacteriologice la difterie:
persoanele care locuiesc în teritorii cu o morbiditate înaltă prin difterie
persoane contacte din focar
contacții cu purtătorul de tulpini lizogene
pacienți cu amigdalită
contacții cu un purtător de tulpini atoxigene
Selectați categoriile de pacienți care în scopul depistării agenţilor patogeni ai difteriei sunt supuși investigaţiilor bacteriologice:
cu otită
cu amigdalită
cu abces paratonzilar
cu laringotraheită
pacienţii externați din secţia ORL
Surse de infecţie în difterie potservi:
omul bolnav în perioada de incubaţie
purtătorul imun de corinbacterii toxigene
purtătorul de corinbacterii atoxigene
purtătorul convalescent
omul bolnav în perioada de manifestări clinice
În scopul depistării precoce a pacienţilor cu difterie, medicul de familie este obligat să efectuieze:
examenul clinic al tuturor pacienţilor suspectaţi la difterie
examenulbacteriologic a bolnavilor cu angină șidepuneripefaringe
supravegherea activă a pacienţilor cu tonsilite
examenul serologic prin RHAD la suspectarea difterie
examenul virusologic la suspectarea difteriei
Pentru tuberculoză sunt corecte afirmaţiile:
vaccinarea contribuie la formarea imunităţii active
nu toţi bolnavii prezintă pericol epidemiologic în calitate de sursă de infecție
în focarele de tuberculoză dezinfecţia este efectuată cu soluţie de cloramină de 5 %
rezultatul negativ al probei Mantoux indică lipsa necesităţii de vaccinare
evaliuarea probei Mantoux se efectuiează după 24 ore de aplicare
Contagiozitatea bolnavului de tuberculoză este determinată de:
intensitatea eliminării agentului patogen
durata eliminării micobacteriilor
virulenţa micobacteriilor
vârsta bolnavului
condiiţiile de trai
Surse de infecţie a tuberculozei cauzate de Mycobacterium tuberculosis pot fi:
oamenii bolnavi cu TBc pulmonară cavitară
pacienţii cu TBc nesupuşi tratamentului şi care elimină bacili acido-alcoolo-rezistenţi
pacienţii cu TBc cronică
bovinele bolnave de tuberculoză
persoanele cu TBc latentă
Depistarea activă a tuberculozei prevede:
identificarea sistematică a persoanelor suspecte de TB activă, din grupul de risc cu ajutorul testelor
identificarea cazurilor detuberculoză la pacienţii cu acuzedesubfebrilitate, tuse timp de mai mult de 3 luni şi pierdere în greutate mai mult de 10%
depistarea pacienţilor noi în focare de tuberculoză
depistarea persoanelor cu tuberculoză în cadrul investigaţiilor obligatorii la cerinţa OSC la înregistrarea căsătoriei
identificarea pacienţilor cu tuberculoză în cadrulradiografiei pulmonare standard petrecute anual şi obligatorie pentru populaţia generală
Principiile de bază pentru reducerea transmiterii nosocomiale a infecţiei tuberculoase sunt:
plasarea pacienților în saloane însorite şi cu ventilaţie eficientă
separarea cazurilor cu tuberculoză de cazurile cu alte afecţiuni respiratorii
ventilaţia corespunzătoare a încăperilor unde se recoltează sputa,se efectuează bronhoscopii pacienților cu tuberculoză și a laboratoarelor
testarea cu tuberculină a tuturor pacienţilor la internare, indiferent de diagnosticul stabilit
plasarea pacienților cu tuberculoză împreună cu pacienţii cu infecțiaHIV
Elemente ale supravegherii epidemiologice în tuberculoză sunt:
analiza epidemiologică a morbidităţii și letalităţii prin tuberculoză
determinarea grupurilor cu risc sporit la tuberculoză
depistarea precoce a persoanelor afectate de tuberculoză
tratamentul bolnavilor de tuberculoză şi dispensarizarea ulterioară a acestora
implementarea programelor deprofilaxie şitratament internaţionale
Pentru rujeolă sunt corecte afirmaţiile:
agentul patogen e puţin rezistent în mediul ambiant
perioada de incubaţie poate atinge 21 zile
pentru profilaxia specifică se utilizează vaccin viu atenuat
diagnosticul de laborator se bazează pe investigaţii bacteriologice
bolnavul prezintă pericol în calitate de sursă de infecție toată perioada de manifestări clinice
agentul cauzal este un rabdovirus
infecția nu are evoluție cronică
supravegherea medicală a persoanelor contacte se efectuează începând cu ziua a 8-a și până în ziua a 17-a din momentul contactului cu bolnavul
în focarul cu rujeolă nu este necesară dezinfecţia chimică
bolnavul cu rujeolă prezintă pericol până la apariţia semnelor clinice
morbiditatea prin rujeolă corelează cu cuprinderea vaccinală a populației
bolnavul cu rujeolă prezintă pericol deja în perioada prodromală
purtătorii de virus sunt o sursă secundară de infecție
agentul patogen este foarte rezistent la temperaturi joase
dezinfecţia chimică este o măsură obligatorie
Agentul patogen al rujeolei se transmiteprin:
vertical
contact direct
purtătorul este una din sursele de infecţie
bolnavul cu rujeolă prezintă pericol doar 8-9 zile
în unele cazuri pentru profilaxia post-expunere a rujeolei este utilizată imunoglobulina specifică
în profilaxia specifică a rujeolei se utilizează vaccin inactivat
pentru dezinfecţia în focarul de rujeolă se utilizează soluţia de cloramină de 1%
rujeola este o infecţie dirijabilă
perioada de incubaţie în rujeolă durează de la 8 până la 17 zile
în focarul de rujeolă nu este indicată dezinfecţia terminală
bolnavul cu rujeolă devine contagiosîn perioada de incubaţie a bolii
sursă de agenţi patogeni în rujeolă sunt purtătorii convalescenţi
Bolnavul cu rujeolă este contagios în:
perioada prodromală
4-5 zile a perioadei de erupţii
primele zile a perioadei de incubaţie
ultimele zile a perioadei de incubaţie
Înfocarul cu rujeolă profilaxia post-expunere:
nu este indicată
poate fi efectuată cu vaccin antirujeolic
poate fi efectuată cu imunoglobulină specifică
se efectuează prin utilizarea preparatelor antimicrobiene
se efectuează prin utilizarea interferonului
Măsurile antiepidemice întreprinse în caz de rujeolă sunt:
izolarea persoanei bolnave
administrarea imunoglobulinei persoanelor cu contraindicație la vaccinare anti-rujeolă
vaccinarea persoanelor contacte
dezinfecţia terminală în focar
revaccinarea persoanelor vaccinate cu titrul protectiv de anticorpi de 1:10 şi mai mult
Sursă de agenţi patogeni în rubeolă poatefi:
bolnavul cu forme clinice manifeste
bolnavul cu forme fruste, inaparente
copilul cu rubeolă congenitală
purtătorul de virus
persoana în perioada de convalescență
Pentru gripă sunt corecte afirmaţiile:
gripa poate evolua în pandemie
sechelele gripei pot fi dramatice
doar persoana bolnavă este sursă de infecţie
în anumite zone geografice circulă anumite tipuri de virus gripal
deobicei gripa nu cauzează impact socio-economic considerabil
Criteriile de externare a pacientului convalescent cu gripă sunt:
însănătoşirea pacientului
indiferent de rezultatele de diagnostic specific de laborator
5 zile de ameliorare a stării generale de sănătate
rezultate negative de diagnostic specific de laborator
microradiografia pulmonilor
Selectați categoriile de risc care necesită vaccinarea împotriva gripei:
persoanele cu vărsta de peste 50 ani
persoanele cu afecţiuni cronice a sistemului cardio-vascular,respirator, endocrin
copiii nou-născuţi
persoane cu grupul sanguin II şi IV
membrii familiei a pacientului cu gripă
Particularităţile virusului gripal A sunt:
este cel mai virulent tip de virus gripal
rezervorul virusului poate fi şi populaţia animalelor
capacitate de răspîndire pandemică rapidă
modificări ale structurii virale tip shift
lipsă de sensibilitate la preparate antivirale uzuale
Particularităţile virusului gripal B sunt:
rezervorul virusului este doar populaţia oamenilor
capacitate de răspîndire epidemică
modificări ale structurii virale tip drift
Particularităţile virusului gripal C sunt:
stabilitatea structurii antigenice
Contingentele cu risc major pentru gripa pandemicăsunt:
lucrătorii din sistemul de sănătate
lucrătorii din sistemul de educaţie
copiii
adulţii cu patologie cronică
toată populaţia, indiferent de vârstă şi patologie în anamneză
Sistemul de măsuri profilactice în gripa sezonieră include:
vaccinarea sezonieră gratuită a populaţiei cu risc sporit de îmbolnăvire
asigurarea accesului populaţiei la vaccinul antigripal
activităţi de educaţie pentru sănătate cu informarea populaţiei privitor la situaţia epidemiogenă şi măsurile de prevenire
spitalizarea tuturor pacienţilor şi suspecţilor la gripă
vaccinarea gratuită a întregii populaţii
cel mai variabil este tipul A al virusului gripal
tipul C al virusului gripal este cel mai stabil antigenic
în profilaxia de urgenţă se utilizează interferonul
mecanismul principal de transmitere este cel de contact
gripa se poate transmite prin contact direct cu bolnavul
în gripă predomină nivelul sporadic de morbiditate
în gripă nu se înregistrează ciclitate a manifestării procesului epidemic
bolnavul de gripă este sursă secundară de infecţie
pentru gripă sunt caracteristice majorări periodice ale morbidităţii
de gripă sunt afectaţi mai frecvent copiii, persoanele de vârstă înaintată, femeile gravide etc.
Vaccinoprevenţia gripei este raţional a fi efectuată în cazulriscului de epidemie:
copiilor până la 3 ani
copiilor după 3 ani ce frecventează instituţii preşcolare
persoanelor de vârsta a treia
persoanelor cu maladii cronice
doar persoanelor din sfera de deservire
Căile de transmitere ale virusului gripalA(H1N1):
alimentară
hidrică
În profilaxia gripei pot fi utilizate:
serul imun
vaccinul antigripal
interferonul
remantadina
antibiotice
Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei pentru persoanele care au contactat cu bolnavul:
vaccin antigripal
alfa-interferon
imunoglobulină antigripală
unguent de oxolină
