Care din următoarele manifestări clinice şi funcţionale nu se încadrează în simptomatologia generală a conjunctivitelor:
Scăderea importanta a acuităţii vizuale
Blefarospasm
Secreţii muco-purulentă
Congestie pericheratică profundă
Prezenţa foliculilor
Complicaţiile blefaritelor:
Keratita lagoftalmică
Conjunctivita
Iridociclita
Ptoza palpebrală
Orgeletul extern
. Care afirmatie referitor la orgelet este falsă:
este o infectie supurativa a glandelor sebacee palpebrale
reprezinta doua forme clinice: orgeletul extern si orgeletul intern
este de etiologie bacteriana
este contraindicata stoarcerea continutului purulent
este de etiologie virala
Tabloul clinic al abcesului orbitar cuprinde:
febra 39-40grade
stare generala alterata
exoftalmie
motilitate oculara normala
Motilitate oculara abolita
Cauzele dacriocistitei cronice sunt:
Obstrucţia canalului lacrimonazal
Secreţia insuficientă a glandei lacrimale
Suprainfectarea lacrimilor datorită stazei lor în sacul lacrimal
Hipersecreţia glandei lacrimale
Lagoftalmia
Tratamentul ulcerului corneean cu hipopion cuprinde:
instilatii cu midriatice
instilatii cu corticosteroizi
Antibiotice în injecţii subconjunctivale
pansament
Epitalizante corneene
O dezepitelizare corneeană se pansează până când:
Dispare congestia perikeratică
Nu mai colorează cu fluoresceină
Dispare mioza
Dispare durerile
Dispare fotofobia şi lacrimarea
Complicaţiile luxaţiei cristalinului în vitros sunt:
Neurita
Glaucomul secundar
Episclerita
Decolare de retină regmatogena
. Semnele luxaţiei anterioare a cristalinului sunt:
Camera anterioară profundă
Cameră anterioară absentă cu irisul lipit de cornee
Midriază
Edem cornean
Hipertensiune oculară
Cristalinul se examinează prin:
Biomicroscopie
Iluminat direct şi lateral
Skiascopie
Gonioscopie
Tonometrie
Cataractele patologice apar in:
Dacrioadenita
Afecţiuni toxice
Iridociclite acute
Diabet zaharat
Sclerodermie
Corecţia afachiei se face cu:
Lentile aeriene
Lentile de contact
Lentile intraoculare
Iridoplastie
Lasercoagulare a retinei
Cataracta secundară apare:
Secundar unor afecţiuni oculare
Secundar unor afecţiuni generale
Opacifiere secundară a capsulei posterioare rămasă pe loc după extracţia extracapsulară a cristalinului
După resorbţia încompletă a unei cataracte traumatice directe
După extracţia intracapsulară a cristalinului
Cristalinul:
Creşte pe parcursul vieţii
Este acoperit de o capsulă
Este cel mai puternic mediu de refracţie al globului
Este alimentat de artera centrală a retinei
Îşi schimbă curbura în timpul acomodaţiei
Corneea:
Cuprinde 3 straturi
Este un mediu refractiv important al ochiului
Stratul endotelial regenerează rapid
Stroma este formată din fibre de colagen paralele
Cuprinde 5 straturi
În cazul suspiciunii unui corp străin intraocular, principalele examinări vor fi:
Radiografia orbitelor în 2 proiecţii
Tonometria
Biomicroscopia
Oftalmoscopia
Refractometria
Perforaţia corneei este certă în cazul prezentei:
Durerilor oculare in momentul traumatismului
Hipertensiunii intraoculare
Hipotoniei oculare
Camera anterioară mică sau lipseşte
Sunt mai grave arsurile provocate de:
Acizi
Baze
Soluţii neutre
Alcool diluat
Ser fiziologic
Examinarea nervului optic se realizează prin:
Oftalmoscopie
Biomicroscopia fundului de ochi
Refractometrie
Perimetrie
Complicaţiile iridociclitelor cronice:
Cataracta complicată
Decolare de retină
Glaucom secundar
Secluzia şi ocluzia pupilei
Ulcer cornean serpinginos
Nervul optic:
Este format din axonii celulelor bipolare ale retinei
Este format din axonii celulelor ganglionare ale retinei
Este format din 4 părţii
Are 2 tunici: dura mater şi arahnoida
Fibrele mediale se incrucişează la nivelul chiasmei
Midriază de cauză oculară apare în:
Glaucom acut
Inflamaţii ale polului anterior
Iridoplegie traumatică
Instilaţii de parasimpatomimetice
Instilaţii de simpatomimetice
Uveita anterioară toxică apare în:
Ulcer corneean
Keratită herpetică superficială
Plagă corneeană perforantă
Arsuri conjunctivo-corneene grave
Episclerită
Simptomatologia uveitei anterioare acute:
Hipotonie oculară
Mioză
Aparitia sinechiilor posterioare
Precipitate retrocorneene
În prezenţa sinechiilor posterioare la un ochi cu uveită acută este necesară administrarea midriaticelor pentru:
Prevenirea secluziei pupilare
Ruperea sinechiilor posterioare formate
Prevenirea detaşării de retină
Pentru ameliorarea acuităţii vizuale
Pentru majorarea tensiunii intraoculare
Semnul cardinal al ciclitei:
Congestie conjunctivală
Scăderea profunzimii camerei anterioare
Tulburările vederii binoculare:
Nictalopie
Ambliopia
Neutralizarea patologică
Hemeralopia
Deuteranopia
Vederea binoculară:
Este un reflex înnăscut, dezvoltându-se paralel cu acuitatea vizuală
Are trei stadii (grade) evolutive
Se examinează cu testul în culori Worth
Se examinează prin campimetrie
De regulă se dereglează în strabisme
Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la marginea pupilei ne denotă o deviaţie a ochiului de:
0 0
15 0
25-30 0
45 0
60 0
Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la mijlocul irisului denotă o deviaţie a ochiului de:
Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la limb ne denotă o deviaţie a ochiului de
Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) pe scleră denotă o deviaţie a ochiului de:
În tratamentul obstrucţiilor venoase retiniene se folosesc:
Antiagregante
Fibrinolitice
Hemostatice
Hipotensive
Antibacteriene
Semnele caracteristice retinopatiei diabetice neproliferative:
Dezlipire de retină prin tracţiune
Microanevrisme simple sferice
Hemoragii intraretiniene
Exudate moi "vătoase"
Exudate dure
Tratamentul obstrucţiei arterei centrale a retinei cuprinde:
Vasodilatatoare
Trombolitice
Anticoagulante
Midriatice
Retinopatia diabetică simplă se caracterizează prin apariţia:
Microanevrisme sferice simple
Edem papilar
Hemoragii mici dispersate retiniene
Hemoragii mari intinse retiniene
Detaşare de retină tracţională
Retina optică aderă de straturile învecinate la nivelul:
Papilei nervului optic
Orei serrata
Macular
Corpului ciliar
Irisului
Neuroretinopatia hipertonică se manifestă prin:
Dilatarea arteriolelor
Edem al papilei nervului optic
Microaneurisme retiniene
Exudate moi "vătoase" retiniene
Microhemoragii retiniene
Retina:
Cuprinde 10 straturi
Are celule ganglionare axonii cărora formează nervul optic
Are 3 tipuri de bastonaşe responsabile pentru vederea cromatică
Participă оn producţia umorii apoase
Rolul acomodaţiei este de a:
Majora refracţia cristalinului
Menţine focatul principal pe retină
Diminua refracţia cristalinului
deplasa focarul principal în spatele retinei
Vedea clar obiectele situate la diferită distanţă de la ochi
Presbiopia se corectează cu:
Lentile sferice divergente adăugate la valoarea anterioară a corecţiei purtate
Lentile sferice convergente adăugate la valoarea anterioară a corecţiei purtate
Cu lentile prizmatice
Se accentuează cu vârsta
Se tratează medicamentos
Glaucomul absolut se caracterizează prin:
Absenţa totală a vederii
Tensiune intraoculară crescută, ireductibilă medicamentos
Excavaţie totală a papilei şi atrofie optică
Cataractă
Cauzele glaucomului secundar:
Arsurile oculare
Uveitele anterioare
Cataracta hipermatură
Conjunctivitele
Melanom uveal
Modificările papilare în glaucomul cronic simplu evolutiv :
Excavaţie papilară
Colobomul papilei nervului optic
Decolorare papilară prin atrofia nervului optic
Deplasarea nazală a vaselor retiniene ce fac cot la marginea excavaţiei
Proeminenţa papilară (edem)
Simptomatologia obiectivă a glaucomului congenital precoce :
Dimensiuni mărite ale globului ocular
Excavaţie largă a papilei cu paloare
Camera anterioară micşorată
Medicaţia antiglaucomatoasă locală utilizată în tratamentul glaucomului primar cu unghi deschis:
Cardiotonice
Sedative
Parasimpaticomimetice
Beta-blocante
Antialergice
Semnele subiective ale atacului acut de glaucom sunt:
Durere oculară accentuată cu hemicranie
Scăderea importantă a vederii
Diplopie
Greaţă
Dureri epigastrice
Formele clinice ale glaucomului primar cronic :
Glaucom cronic simplu cu unghi deschis
Glaucom cronic congestiv cu unghi închis
Glaucom cu unghi mixt
Glaucomul facogen
Examinarea regiunii maculare se face prin:
Oftalmoscopie directă şi indirectă
Schiascopia
Biomicroscopia fundului de ochi cu dispozitiv special
Radiografia oculară
Diafanoscopie
Indicaţiile de tratament chirurgical în glaucomul cronic simplu:
Imposibilitatea normalizării tensiunii intraoculare prin medicaţie locală şi generală antiglaucomatoasă
Scleroza accentuată a vaselor retiniene
Progresia deficitelor perimetrice
Apariţia opacităţilor cristaliniene
Progresia excavaţiei glaucomatoase