CM 1. Igiena muncii funcțiile, sarcinile:
Examenul medical la încadrarea în muncă;
Controlul medical periodic;
Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
Educaţia sanitară;
Tratamentul bolilor cardiovasculare.
CS 2. Scopul examenelor medicale:
Depistarea îmbolnăvirilor;
Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;
Tratarea bolilor depistate;
Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
CM 3. Clasificarea condițiilor de muncă:
optime;
admisibile;
nefavorabile;
nocive;
periculoase.
CM 4. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale.
Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna;
Folosirea ceaiului şi cafelei;
O activitate sistematică, uniformă .
CS 5. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului.
Respectarea CMA;
Folosirea inhalatoarelor;
Ermetizarea proceselor tehnologice;
Amenajarea spaţiilor verzi;
Ventilaţia locală.
CM 6. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului.
Ventilaţia locală;
Examenele medicale;
Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
Utilizarea inhalatoarelor;
Transportul pneumatic.
CM 7. Gradul de pericol al prafului, factorii ce-l determină:
Dimensiuni;
Dispersie;
Origine;
Componenţă chimică;
Forma sursei de emanare.
CM 8. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului.
Sistematizarea încăperilor de producere;
Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
Ermetizarea proceselor de producere;
Transportul pneumatic
CM 9. Caracteristica aerosolilor de praf:
Precipitaţie slabă;
Rapid se precipită;
Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
Pătrund până la alveole;
Se dizolvă în apă.
CM 10. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului:
Zonarea localităţilor;
Ermetizarea procesului de producere;
Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
Amenajarea ventilaţiei.
CM 11. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului:
Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
Examenele medicale periodice.
CM 12. Acţiunea prafului asupra organismului:
Iritantă;
Alergizantă;
Fibrozantă;
Statica;
Cancerigenă.
CM 13. Caracteristica zgomotului.
Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;
Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
Orice sunet nedorit;
Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz
CM 14. Măsurile de combatere ale zgomotului.
Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
Folosirea materialelor fonoabsorbante;
Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
Folosirea căştilor antifoane.
CM 15. Influența zgomotului asupra organismului:
Perioada de expunere la zgomot;
Intensitatea zgomotului;
Frecvenţa zgomotului;
Receptivitatea organismului;
Adaptarea organismului.
Atonie vasculară;
Scăderea sensibilităţii tactile;
Hipotonie arterială.
CM 16. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale:
Vârsta muncitorului;
Expunerea îndelungată la zgomot intens;
Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
Caracteristicile fizice ale zgomotului;
Sexul muncitorului.
CM 22. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului.
Memoria operativă;
Concentraţia atenţiei;
Rezistenţa musculară;
Tremorul fiziologic;
Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
CM 23. Adaptarea funcţiei cardiace în efort:
Creşterea debitului cardiac;
Creşterea frecvenţei cardiace;
Scăderea volumului sistolic;
Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea volumului sistolic;
Creşterea presiunii pulsatile.
CM 24. Oboseala – caracteristica, tipurile ei:
Micşorarea capacităţii de muncă;
Senzaţie de epuizare;
Cefalee;
Insomnie;
Ireversibilitate după odihnă.
scăderea capacităţii de muncă;
Diminuarea atenţiei;
Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
Ireversibilitate ;
excitabilitate psihică crescută.
CM 25. Hidrocarburile alifatice - caracteristica:
Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
Dau sindrom narcotic;
Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
Influenţează selectiv.
CM 26. Munca fizică grea, caracteristica:
cheltuieli de energie de peste 4.1 kcal/min (pese 250 kcal/oră)
efectuarea unui lucru de peste 104 mii kg pe durata schimbului, cu un randament sub 20%
participarea grupelor mari de mușchi la efectuarea efortului
cheltuieli de energie de peste 7.8 kcal/min (pese 400 kcal/oră)
participarea grupelor mici de mușchi la efectuarea efortului
CS 17. Domeniul de studiu al fiziologiei muncii:
studiază reacţiile adaptative ale organismului la diferite procese de muncă în raport cu diverşi factori specifici ai locului de muncă.
studiază reacțiile adaptative ale organismului la factorii climatici
studiază reacțiile adaptative ale organismului la schimbările produse de încălzirea globală
studiază reacțiile adaptative ale organismului la situații stresante
studiază reacțiile adaptative ale organismului la
CM 27. Clasificarea muncilor după consumul de energie:
Fizice uşoare;
Cu eforturi fizice medii;
Cu eforturi fizice mari;
Cu eforturi fizice foarte mari;
Cu eforturi fizice optimale.
CM 28. Surmenajul – caracteristica:
Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
E reversibil după odihnă scurtă;
E reversibil după odihnă îndelungată;
E reversibil după tratament specific;
Micşorarea rezistenţei organismului
CM 18. Caracteristica principală a muncii fizice:
Solicitarea preponderentă a aparatului locomotor
Cheltueli considerabile de energie
Micșorarea activității musculare
implicarea mușchilor mici ai sectoarelor distale ale membrelor
încordările sensibilității auditive și vizuale
CM 18. Caracteristica principală a muncii mecanizate:
18. Caracteristica principală a muncii automatizate:
este îndeplinită de totalitatea de mecanisme
18. Caracteristica principală a muncii intelectuale:
solicitarea preponderentă a aparatului locomotor
cheltueli considerabile de energie
necesitatea de a prelucra un volum foarte mare de informație cu mobilizarea memoriei
stări stresante frecvente
cheltuieli de nergie minime
CM 19. Etapele capacității de muncă:
Etapa de întrare în muncă sau de creștere a capacității de muncă
Etapa capacității înalte de muncă
Etapa analizei muncii
Etapa de scădere a capacității de muncă
Etapa de încadrare în muncă
CM 29. Caracterul acţiunii toxicelor industriale:
Structura chimică;
Gradul de dispersie;
Solubilitatea în apă;
Căile de pătrundere;
Domeniul de utilizare.
CM 30. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de:
Proprietăţile fizice;
Solubilitatea în lichide biologice;
Gradul de volatilitate;
Starea de agregare;
Concentraţia în ficat.
CM 31. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism:
Respiratorie;
Tub digestiv;
Tegumente;
Intravenoasă;
Intraperitonială.
CM 32. Caracteristica intoxicaţiilor cu plumb:
Depunerea Pb în oase;
Depunerea Pb în ficat;
Depunerea Pb în ţesutul nervos;
Este prezent permanent în sânge;
Depunerea Pb în muşchi.
CM 33. Caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere:
Produc cancer cutanat;
Produc fotooftalmie;
Produc cataractă;
Produc arsuri cutanate;
Provoacă sindrom astenovegetativ.
CM 34. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici:
Personalul din industrie;
Personalul din zootehnie;
Personalul sanitar şi veterinar;
Mineri;
Personalul din transporturi care transportă unelte.
CM 35. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere. (Este calea respiratorie, deoarece):
Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
Toxicul pătrunde direct în sânge.
CM 36. Toxicitatea substanţei chimicefactorii ce o determină:
Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
Sensibilitatea organismului;
Factorii mediului de muncă;
Asistenţa medicală;
Factorii mediului ambiant.
CM 20. Metodele fiziologice de organizare a procesului de muncă:
Metode de studiere a sistemului nervos central
Metode de studiere a sistemului cardiovascular
Metode de studiere a sistemului respirator
Metode de studiere a sistemului neuromuscular
Metode de studiere a sistemului endocrin
CS 21. Definiția fiziologiei muncii:
Un compartiment al medicinii muncii, care nu studiază modificările stării funcţionale a organismului uman sub influenţa activităţii de producere şi elaborează metode fiziologice ce contribuie la prevenirea oboselii şi menţinerea unui nivel inalt de capacitate de muncă
Un compartiment al medicinii muncii, care studiază modificările stării funcţionale a organismului uman sub influenţa activităţii de producere şi elaborează metode fiziologice ce contribuie la prevenirea oboselii şi menţinerea unui nivel inalt de capacitate de muncă
Un compartiment al medicinii care se ocupă cu studiul funcțiilor mecanice, fizice și biochimice ale organismelor vii.
Un compartiment al medicinii care se ocupă cu studiul proceselor vitale
Un compartiment al medicinii care se ocupă cu studiul activității musculare bazată pe transformarea energiei chimice în energie mecanică
CM 37. Intoxicaţia cu oxid de carbon, cauza, manifestări: E posibilă:
La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
La folosirea vopselelor de ulei;
La lucrul cu benzina etilată;
La sinteza acidului sulfuric;
În autobuse, la încercarea motorului.
CM 38. Boala de vibraţie, cauza, profilaxie. Se manifestă prin:
Oboseală generală;
Hipertenzie arterială;
CM 39. Proprietăţi fizice a zgomotului:
Intensitatea;
Vechimea în muncă cu zgomot;
Stabilitatea in timp;
Componenţa spectrală a frecvenţei;
Distanţa de la sursa de zgomot.
CM 40. Unităţi de măsură a zgomotului:
Hertz;
Bel;
Decibel;
Fon;
Pascal.
CM 41. Pneumoconiozele, clasificare:
colagene
necolagene
mixte
nemixte
borelioze
CM 42. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor:
Forarea umedă;
Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
Mijloacele de protecţie individuală;
Controale medicale periodice;
Folosirea inhalatoarelor.
43. Noxele profesionale caracteristica: Se clasifică:
mecanice;
fizice;
chimice;
biologice ;
psiho-fiziologice.
44. Toxicele industriale, definiţie. Manifestă acţiune:
Locală;
Generală;
Selectivă;
Combinată;
Complexă.
