1. Ce este un anevrism cerebral?
tumoare benignă
defect vascular sacular
hernie cerebrală
tumoare vasculară
proces rudimentar
2. Locul unde se dezvoltă anevrismul:
peretele vascular
substanța cenușie a creierului
meningele cerebral
substanța albă
defect pia-mater
3. Cauza primordială a apariției anevrismului cerebral:
congenital
kinking-ul arterelor cerebrale
dobândit
post-traumatic
vasospam-ul arterelor intracraniene
4. Anevrismele dobândite apar pe fundal de:
hipotensiunea arterială
infecţia
traumatismul cranio-cerebral
efortul fizic intens
fumat și hipertensiunea arterială
5. Metodele de elecție de diagnostic a anevrismului:
radiografia craniană
angiografia selectivă după Seldinger
angiografia prin CT
RMN, secvență TOF
puncţia lombară
6. Manifestările clinice evidente ale anevrismului cerebral erupt pot apărea la:
copii până la 5 an
copii între 5 și 12 ani
adolescenți
adulți
toate vârstele
7. Cea mai frecventă complicație a hemoragiei subarahnoidiene anevrismale:
meningita reactivă
edem cerebral malign
vasospasm-ul
tulburări sfincteriene
toate
8. Ce reprezintă o fistulă carotido-cavernoasă
comunicarea dintre sinusul sagital şi artera carotidă externă
comunicarea între peretele arterei carotide interne și sinusul cavernos
ruptura peretelui arterei carotide externe în sinusul cavernos
comunicarea dintre un vas arterial şi o malformaţie arterio-venoasă
niciuna
9. Diagnostica de elecție a fistulei carotido-cavernoase:
rezonanță magnetică nucleară
tomografie computerizată
angiografia clasică cerebrală
dopplerografia transcraniană
oftalmoscopia
10. Ce procentaj de pacienți supravietuiesc primele 24 de ore după eruperea unui anevrism cerebral:
1%
5%
10%
50%
80%
11. Care examen paraclinic permite reconstrucția 3D, post-procesarea dimensiunilor și analiza fluxului laminar:
angiografia prin computer tomografie
rezonanța magnetică nucleară
angiografia clasică
nici una
12. Scălile folosite în diagnosticul anevrismului cerebral erupt:
Fisher
Karnofsky
WFNS
Hunt Hess
Jefferson
13. Tabloul clinic al hemoragiei subarahnoidiene:
cefalee de pumnal
greţuri
semne meningiene pozitive
parapareză inferioară
amauroza bilaterală
14. Clasificarea generală (constituție) a anevrismelor cerebrale:
sacular
pseudosacular
micotic
asimptomatic
fusiform
15. Elementele scălii WFNS în aprecierea stării pacientului cu anevrism sacular erupt:
scala Karnofsky
GCS
deficitul motor
dimensiunile pupilei
tulburările sfincteriene
16. Tratamentul vasospasmului datorat hemoragiei subarahnoidene NU se tratează cu:
anticoagulante
antihipotensive
vasodilatatoare
anticonvulsivante
vasoconstrictoare
17. Clinic, diagnosticul diferenţial a anevrismului erupt se face cu:
tumoră cerebrală cu hemoragie
meningita
boală autoimună
ictus ischemic
hemoragie subarahnoidiană spontană
18. Ce investigații paraclinice se efectuează la pacienți cu hemoragie subarahnoidiană:
examenul LCR
angiografia convențională
tractografie
spectroscopie prin RMN
19. Forme clinice a malformaţiilor vasculare:
forma apoplectică
forma epileptică
forma pseudotumorală
forma ischemică
forma idiopatică
20. Semnele primare (directe) a fistulei carotido-cavernoase:
exoftalm pulsatil
suflu pulsatil
hemipareză ipsilaterală
oftalmoplegie
diplopie
21. Semne indirecte (secundare) ale fistulei carotido-cavernoase:
tromboflebita venelor orbitei
panoftalmie
atrofia nervului optic
staza hemoragică a venelor nasului
ptoza
22. Tratamentul fistulei carotido-cavernoase:
tratament microchirurgical
aplicarea ligaturii pe artera carotidă de interes
învelirea fistulei cu muşchi (wrapping)
embolizare endovasculară
constricţia temporară a arterei carotide comune ori interne cu „mangeta”
23. Etiologia malformațiilor arterio-venoase NU este:
anomalii de dezvoltare a vaselor
efortul fizic şi psihoemoţional
infecţiile suportate
bolile autoimune
24. Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase în zone elocvente:
excizia microchirurgicală
radioterapia
doar cliparea venei emergente
tratament endovascular prin embolizare
conservator
25. Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale a malformațiilor arteriovenoase:
debutul clinic
starea pacientului
dimensiunile şi localizarea
vascularizarea şi drenarea
colateralele arteriale
26. Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale:
arterele carotide
arterele jugulare
arterele femurale
arterele vertebrale
arterele subclave
27. Factorii de risc a ictusului ischemic la adulți:
boala coronariană
hipertensiune arterială
diabetul zaharat
fibrilația atrială
traumatism în timpul nașterii
28. Hematomul intracerebral spontan se manifestă de obicei prin:
tulburări de conștiență
semne meningiene
hemipareză controlaterală
polineuropatie periferică
migrenă
29. Etiologia hematoamelor intracerebrale non-traumatice:
cavernomul intracerebral
anevrismele saculare
meningita aseptică
boala autoimună
hidrocefalia
30. Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral:
trombectomie mecanică
anastomoza Bonne
anastomoze prin by-pass low-flow
radioterapia fracționată
hemicraniectomia decompresivă