152.C.S. Detartrajul manual se efectuează cu
a. Aparatul cu ultrasunete;
b. Setul de instrumente pentru detartraj (chiurete,secere, răzuşe etc.)
c. Piesa endodontică
d. Piesa turbină
e. Toate enumerate mai sus.
153. C.S.Detartrajul subgingival se realizează cu:
A. Chiurete speciale
B. Chiurete universale
Pile sau răzușe subgingivale
D. Sapăligi
E. Toate enumărate mai sus
154. C.S.Poziția pacientului și a medicului depind de:
A. Tipul fotoliului dentar
B. Obișnuința medicului de a lucra
C. Vizibilitate bună
D. Accesul sigur in zona instrumentală
155. C.S.Folosirea obligatorie la detartrajul cu ultrasunete
A. Aspiratorul de salivă
B. Lampa fotopolimerizabilă
C. Piesa turbină
D. Pistol apă-aer
E. Piesa dreaptă
156. C.S. Instrumentarul de detartraj trebuie ținut încât să permită o:
A. Bună sensibilitate tactilă
B. Deplasarea părții active cu ușurință
C. Evitarea încordării și a oboselii musculare a degetelor
D. Evitarea derapării și traumatizării părților moi
157. C.S. Pentru dinți frontali instrumentul de detartraj se ține între degetul:
A. Mare arătător și mijlociu ca un stilou
Mijlociu și inelar
C. Mare și mijlociu
D. Arătator și mijlociu
E. Inelar și mare
158. C.M.Instrumente de examinare
A. Sonde de parodontometrie
B. Sonde exploratorii
C. Seceri
D. Săpăligi
E. Chiurete
159. C.M.Domeniul de aplicare al sapaligii de detartraj este
a. La nivelul dinților anteriori,cănd partea pasivă a instrumentului este rectiline și mai scurtă
b. La nivelul dinților laterali cănd partea pasivă este angulată fața de mâner și mai lungă
c. La nivelul dintilor superiori cand partea activa a instrumentului depaseste 3 mm
d. La nivelul dinților superiori cănd partea pasivă a instrumentului este rotungită
e. Doar de dinții frontali
160. C.M.Instrumente de detartraj și chiuretaj radicular
A. Seceri
B. Săpăligi
C. Pile sau răzușe
D. Chirete
E. Sonde de parodontometrie
161. C.M.Instrumente de netezire fină și lustruire
A. Pâlnii de cauciuc rozetate
B. Perii rotative
C. Benzi abrazive
D. Benzi de lustruit
E. Seceri
162. C.S.Instrument de detartraj este format din
A. Două părți
B. Patru părți
C. Trei părți
D. Cinci părți
E. Șase parți
163. C.M.Tipuri principale de seceri
A. Anterioare
B. Posterioare
C. Universale
D. Speciale
164. C.S. Dălțile de detartraj sunt instrumente cu partea activă terminată printr-o margine ascuțită bizotată la :
A. 60⁰
B. 35⁰
C. 40⁰
D. 45⁰
E. 90⁰
165. C.M. Dălțile de detartraj sunt indicate pentru îndepartarea tartrului:
A. Supragingival din zonele interdentare
B. Din zonele proximale
C. Accesibile (cu ambrazura gingivală deschisă) la dinți frontali
D. Subgingival din zonele interdentare
E. Din zonele meziale
166. C.M Precizați caracteristicile chiuretelor GRACEY:
a. Sunt chiurete universale
b. Sunt active în toate zonele și suprafețele radiculare
c. Au două muchii taioase
d. Partea activa mai ales in treimea terminala sau frontala se adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii
e. Toate enumerate de mai sus
167. C.S. Săpăliga este un instrument cu partea activă în unghi de :
A. 50-60°
B. 40-50°
C. 30-49°
D. 99-100°
E. 70-89°
168. C.S. Pilele sau răzușile au partea activă formată din mai multe muchii ascuțite paralele, înclinate față de bază la un unghi de:
A. 30-40°
B. 50-70°
C. 80-90°
D. 90-105°
E. 60-80°
169. C.S. Baza instrumentului pilei sau răzușei este:
A. Pătrată
B. Triunghiulară
C. Rotundă sau ovală
D. Piramidală
E. Sferică
170. C.M. Pilele sau răzușile sunt indicate pentru:
A. Îndepărtarea tartrului situat imediat lăngă sau sub marginea gingivală liberă
B. Indepărtarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fracturarea sau fragmentarea acestora
C. Netezirea zonei de joncțiune smalț-cement
D. Indepărtarea unor porțiuni marginale în exces ale unor obturații de colet sau aproximale
171. C.S. Secerile, dălțile, săpăligile sunt indicate pentru
A. Dislocarea depozitelor mari de tartru supra sau subgingival
B. Netezirea zonei de joncțiune smalț-cement
C. Indepărtarea unor porțiuni marginale în exces ale unor obturații de colet sau aproximale
D. Îndepărtarea tartrului situat imediat lăngă sau sub marginea gingivală liberă
172. C.S. Chiuretele universale se caracterizează că suprafața facială este situată la un unghi de :
A. 30°
B. 50°
C. 80°
D. 90°
E. 100°
173. C.M. Chiuretele universale sunt indicate
A. Pentru detartrajul supragingival sau din șanțul gingival
B. Retracții gingivale sau furcații descoperite
C. In pungile parodontale adevărate
D. Pentru detartrajul subgingival
E. Retracții gingivale
174. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY numărul 11/12:
A. Vestibulare ale dinților laterali
B. Meziale ale dinților laterali
C. Distale ale molarilor
D. Palatinale ale premolarilor
E. Vestibulare ale incisivilor și caninilor
175. C.M.Detartronul Morse este un instrument pentru îndepărtarea tartrului în zonele
Maxilare
B. Mandibulare
C. Anterioare
D. Pungi foarte înguste
E. Posterioare
176. C.S Detartronul Morse este un instrument cu col:
A. Drept
B. Curb
C. Rotund
D. Trapez
E. Triunghiular
177. C.S. Suprafața facială la chiuretele GRACEY se situează la un unghi de axul longitudinal al primei părți pasive de:
A. 80°
B. 70°
C. 90°
D. 100°
E. 50°
178. C.M. Spre deosebire de chiuretele universale, chiuretele GRACEY au următoarele caracteristici:
A. Posedă două margini tăioase
B. Sunt active în anumite zone și suprafețe radiculare fiind codificate
C. Partea activă a chiuretei GRACEY se adaptează bine pe suprafețele curbe ale rădăcinii
D. Prima porțiune pasivă a chiuretei GRACEY e paralelă cu axul dintelui
E. Nici una din ele
179. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY numărul 1/2;3/4:
A. Incisivi și canini
B. Incisivi,canini și premolari
C. Molari și premolari
D. Suprafețele meziale dinților laterali
E. Suprafețele distale dinților laterali
180. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY numărul 5/6:
Incisivi,canini și premolari
181. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY numărul 7/8 și 9/10:
B. Pentru fețele vestibulare și orale ale dinților laterali
C. Incisivi,canini,premolari
182. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY numărul 13/14:
B. Incisivi,canini,premolari
C. Pentru fețele vestibulare și orale ale dinților laterali
D. Pentru suprafețele distale ale dinților laterali
E. Suprafețele meziale dinților laterali
183. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY standard numărul 5/6:
A. Dinți frontali superiori și inferiori
B. Incisivi și canini
E. Pentru fețele vestibulare și orale ale dinților laterali
184. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY standard numărul 7/8:
A. Fețele vestibulare și orale ale molarilor și premolarilor
B. Suprafețele meziale ale dinților laterali
C. Suprafețele distale ale dinților laterali
D. Incisivi și canini
E. Incisivi,canini,premolari
185. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY standard numărul 11/12:
A. Suprafețele meziale ale dinților laterali
B. Suprafețele distale ale dinților laterali
C. Incisivi și canini
D. Incisivi,canini,premolari
E. Fețele vestibulare și orale ale molarilor și premolarilor
186. C.S.Precizați pentru care suprafețe se utilizează chiuretele tip GRACEY standard numărul 13/14:
A. Suprafețele distale ale dinților laterali
187. C.S.Chiuretele GRACEY “profilactice”sunt în număr de:
1
4
6
8
9
188. C.S.Chiuretele GRACEY “peste cinci” sau “după cinci” sunt în număr de:
7
10
189. C.S.Chiuretele GRACEY “mini cinci” sunt în număr de :
A. 7
B. 3
C. 8
D. 9
E. 5
190. C.M. Indicațiile utilizării chiuretelor GRACEY sunt:
A. Sondarea pungilor parodontale
B. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
C. Detartrajul de finețe al depozitelor mici după îndepărtarea tartrului subgingival cu alte instrumente
D. Netezirea(planarea)suprafeței radiculare prin îndepărtarea cementului necrotic
E. Chiuretajul țesutului de granulație de pe peretele moale al pungilor parodontale
191. C.S.Precizați etapele de utilizare a chiuretelor GRACEY:
A. Se alege chiureta potrivită pentru grupa de dinți tratată
B. Se ia punct de sprijin
C. Întroducerea chiuretei cu blândețe
D. Mișcarile verticale de tracțiune
192. C.S.Unghiul corect de detartraj este între:
A. 45°-90°
B. 30°-50°
C. 15°-25°
D. 60°-80°
E. 20°-40°
193. C.M.Suprafețele aproximale se curață fin și se lustruiesc cu:
A. Discuri fine
B. Pene interdentare de lemn de balsa sau portocală
C. Benzi late de mătase cerată
D. Periuțe din plastic
E. Cupe de cauciuc
194. C.M.Precizați conținutul pastelor de lustruire ce conțin:
A. Particule fine de carbonat de calciu
B. Carbonat de magneziu
C. Piatra ponce
D. Săruri de Iod
E. Substanțe aromatizante
195. C.S.Ascuțirea instrumentelor de detartraj se realizează cu:
A. Pietre Arkansas
B. Pietre India
C. Un ulei special pentru ascuțit
D. Un cilindru din metal plastic
196. C.M.Pietre de ascuțit pot fi realizate din pulberi naturale:
a. Piatra de India
b. Piatra de Arkansas
c. Rubin sintetic
d. Ceramic
e. Carborund
197. C.M.Pietre de ascuțit pot fi realizate din pulberi artificiale:
A. Carborund
B. Ceramică
C. Rubin sintetic
D. Piatra de India
E. Piatra de Arkansas
198. C.M.Pietre de ascuțit pot avea granulații diferite:
a. Mari
b. Fine
c. Medii
d. Extra fine
e. Toate enumarate de mai sus
199. C.M.În funcție de modul de utilizare ele pot fi împărțite în:
a. Montate
b. Nemontate
c. Mari
d. Fine
e. Extra fine
200. C.M.Pietre nemontate au o mare varietate de dimensiuni și forme:
a. Paralelipipedice
b. Cilindrice
c. Conice
d. Rotaive
e. Ovale
201. C.M.Pietre montate rotative au o mare varietate de dimensiuni și forme:
a. Cilindrică
b. Disc
d. Ovale
e. Paralelipipedice
