(4) Examen Fiziologie 151-200

A. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;

B. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;

C. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;

D. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;

E. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formației reticulate;

A. cuplarea miozinei cu actina este determinată de creșterea concentrației sarcoplasmice a
calciului;

B. cuplarea miozinei cu actina este determinată de creșterea concentrației sarcoplasmice a sodiului;

C. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentrației sarcoplasmice a calciului;

D. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentrației sarcoplasmice a potasiului;

E. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentrației sarcoplasmice a
magneziului;

A. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;

B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este mușchiul;

C. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa neuromusculară;

D. în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mare labilitate;

E. în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

A. miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana pre sinaptică;

B. miorelaxantii scindează acetilcolina;

C. miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;

D. miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;

E. miorelaxantii blochează mișcarea moleculelor de acetilcolină în spațiul sinaptic;

A. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;

B. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;

C. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;

D. fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;

E. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele post ganglionare vegetative;

A. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;

B. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;

C. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;

D. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;

E. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

A. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;

B. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;

C. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;

D. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;

E. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

A. filtrarea este mișcarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;

B. osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;

C. solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;

D. osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;

E. difuziunea apei are loc prin canale ionice;

A. excitabilitatea fibrelor nervoase și musculare este egală;

B. excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decât a fibrei musculare;

C. excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decât a fibrei nervoase;

D. labilitatea fibrei musculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;
D. labilitatea fibrei musculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;

E. labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;

A. pragul de excitație este valoarea maximă a excitantului ce provocă potențialul de acțiune;

B. pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă potențialul de acțiune;

C. pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;

D. pragul de excitație este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;

E. pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

A. miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia mușchilor respiratori si asfixie;

B. miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;

C. miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;

D. miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;

E. miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

A. în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;

B. în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;

C. în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;

D. în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;

E. în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;

A. în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

B. în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid lactic;

C. in timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid lactic;

D. în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid piruvic;

E. în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

A. reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

B. timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

C. cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

D. catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

E. anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

A. ionii de Mg2+ determină cuplarea excitația - contracția;

B. ionii de Na+ determină cuplarea excitația - contracția;

C. ionii de Cl- determină cuplarea excitația - contracția;

D. ionii de Ca2+ determină cuplarea excitația - contracția;

E. ionii de H+ determină cuplarea excitația - contracția;

A. capul miozinei se unește cu troponina C;

B. capul miozinei se unește cu troponina T;

C. capul miozinei scindează ATP;

D. capul miozinei se unește cu troponina I;

E. capul miozinei scindează GTP

A. calsechestrina micșorează capacitatea de stocaj de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic ;

B. calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului sarcoplasmatic;

C. calsechestrina micșorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;

D. calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului sarcoplasmatic;

E. calsechestrina mărește cantitatea de Ca stocat în reticulul sarcoplasmatic;

A. tonusul muscular este determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;

B. tonusul muscular este determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;

C. tonusul muscular este determinat de numărul de miofibrile;

D. tonusul muscular este determinat de numărul unităților motorii în acțiune și frecventa lor de
descărcare;

E. tonusul muscular este determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

A. potențialul de repaus este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în absenta excitării;

B. potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;

C. potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta excitării;

D. potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă a membranei
celulare, în caz de excitare;

E. potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de excitare;

A. valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile este -60 - -90 V;

B. valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90 mV;

C. valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -120 - -150 mV;

D. valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90 V;

E. valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -200 - -300 V;

A. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;

B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este mușchiul;

C. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;

D. în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mică labilitate;

E. în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

A. colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana pre sinaptică;

B. colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;

C. colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spațiul sinaptic;

D. colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;

E. colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

A. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;

B. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;

C. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;

D. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;

E. fibra musculară este inexcitabilă atât în timpul perioadei refractare absolute, cât și celei relative;

A. potențialul de acțiune este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în caz de excitare;

B. potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;

C. potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;

D. potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta excitării;

E. potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de excitare;

A. depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de
Cl-;

B. depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de
K+;

C. depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul
intracelular de Na+;

D. depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de
Na+;

E. depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de
K+;

A. potențialul de repaus durează 10 msec;

B. potențialul de repaus durează 100 msec;

C. potențialul de repaus durează 1 min;

D. potențialul de repaus este permanent;

E. potențialul de repaus durează 2 sec;

A. repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de
Cl-;

B. repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de
K+;

C. repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de
Na+;

D. repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de
Na+;

E. repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

A. membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;

B. membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;

C. spațiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;

D. membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;

E. nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

A. răspunsul local apare la excitație supraliminală;

B. răspunsul local apare la excitație subliminală;

C. răspunsul local apare la excitație liminală;

D. răspunsul local apare la excitație de 2 ori mai mare ca cea liminală;

E. răspunsul local apare la excitație de 3 ori mai mare ca cea liminală;

A. potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;

B. potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;

C. potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;

D. potențialul de acțiune a fibrei nervoase este permanent;

E. potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;

A. prin sinapsa chimică excitația se transmite unilateral;

B. la transmiterea excitației prin sinapsa are loc fenomenul de retenție sinaptica;

C. amplitudinea potențialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;

D. la eliberarea mediatorului din terminațiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;

E. potențialul postsinaptic se supune legii "totul sau nimic";

A. în mușchii netezi multiunitari fibrele sunt separate;

B. în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;

C. mușchii netezi multiunitari sunt controlați de stimuli nervoși;

D. în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră funcționează separat;

E. mușchii netezi multiunitari sunt mușchi viscerali;