Apa chirurgicală sterilă după sterilizare poate fi utilizată:
în ziua preparării
timp de 24 ore din momentul preparării
timp de 48 ore din momentul preparării
timp de 1 săptămână
timp de 2 săptămâni
Metoda chimică (rece) de sterilizare poate fi utilizată pentru:
articole medicale din sticlă
ace
seringi
material pentru pansament
sonde
Termenul de păstrare al articolelor sterilizate cu ajutorul unui gaz în ambalaj din peliculă de polietilenă este de:
1 an
2 ani
3ani
4ani
5 ani
Termenul de păstrare al articolelor sterilizate cu ajutorul unui gaz în ambalaj de pergament sau hârtie este de:
20 zile
30 zile
60 zile
90 zile
Articolele sterilizate în autoclav fără ambalaj trebuie să fie utilizate:
imediat după sterilizare
timp de 48 ore
timp de 72 ore
timp de o lună
Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată în focar:
după depistarea bolnavului
după spitalizarea bolnavului
după însănătoşirea bolnavului
după 5 zile de boală a pacientului cu rujeolă
după reprofilarea unui staţionar de maladii infecţioase în profil terapeutic
Selectați grupele de preparate chimice utilizate îndezinfecţie:
oxidanţi
activatori
preparate ce coagulează proteina
preparate ce denaturează proteina
derivaţi ai fosforului
Dezinfecţia terminală se efectuează în focarele de:
rujeolă
shigeloze
HVA
febră tifoidă
parotidită epidemică
Selectați tipurile de etuve utilizate în dezinfecţie:
cu detergenţi
cu formalină
cu vapori
cu aer uscat fierbinte
cu acizi
Dezinfecţia chimică este necesară în focarele de:
antrax
difterie
malarie
Selectați condițiile necesare pentru păstrarea dezinfectantelor:
loc uscat
încăpere bine încălzită
la lumină
la întuneric
într-un vas deschis
Soluţia de apă oxigenată cu detergent poate fi folosită:
o singură dată, imediat după preparare
în diferite concentraţii (0,1–6,0 %)
pe parcursul a 2–3 zile din momentul preparării
la temperatura camerei
după încălzire
Selectați factorii ce influenţează eficacitatea dezinfecţiei:
concentraţia soluţiei
destinația încăperii
expoziţia
volumul soluţiei la un m2
temperatura în încăpere
Eficacitatea acţiunii soluţiilor dezinfectante depinde de :
temperatura soluţiilor dezinfectante
concentraţie
expoziţie
presiunea atmosferică
prezenţa activatorilor
În ce caz este indicată efectuarea dezinfecţiei terminale:
bolnavul cu gripă este transferat din salonul terapeutic în izolator
în legătură cu situaţia epidemiogenă secţia pentru bolnavi cu dizenterie se reprofilează pentru internarea bolnavilor cu gripă
secţia pentru bolnavi cu gripă se reprofilează pentru bolnavi cu shigeloze
bolnavul cu tularemie este transferat din boxă în secţie
bolnavul cu febră tifoidă este spitalizati
Etapele de sterilizare a instrumentelor medicale cu utilizare multiplă sunt:
dezinfecţia
curăţarea presterilizatorie
dezinsecția
sterilizarea
selectarea materialelor pentru sterilizare
Selectați obiectele ce pot fi prelucrate în etuva cuvapori:
pernele, saltelele
hainele din piele naturală
cărţi
hainele din bumbac
lenjeria de pat din bumbac
Prelucrarea hainelor în etuvă este necesară în cazul focarelor de:
infecţia meningococică
dizenterie provocată de Sh.sonnei
tifos exantematic
Sunt sterilizate instrumentele medicale:
ce contactează cu suprafaţa plăgii
ce contactează cu sângele
ce contactează cu tegumentele
utilajul din sala defizioproceduri
tonometrele, fonendoscopul
În scopul prelucrării bolnavului cu pediculoză poate fi utilizat:
diclofosul
clorofosul
benzilbenzoatul
metilacetofosul
piretrinele
