Selectați afirmațiile corecte despre următoarea reacție chimică:
substratul reacției este B-ceto-acil-CoA
este catalizată de enzima enoil-coA hidrataza
este a patra reacție din B-oxidarea acizilor grași
are loc în citoplasmă
Are loc numai în mușchiului scheletic și miocard
Referitor la utilizarea corpilor cetonici în țesuturi, următoarele afirmații sunt corecte:
utilizarea corpilor cetonici necesită prezenţa malonil-CoA
corpii cetonici pot fi transformaţi în piruvat, apoi în glucoză
acumularea corpilor cetonici duce la cetoacidoză
orpii cetonict sunt folosiţi pentru producere de energie numai
sunt utilizaţi în mod eficient ca sursă de energie de către miocard și mușchii scheletici și de ficat
Selectați afirmațiile corecte referitoare la următorul compus chimic:
concentrația acestui compus este redusă în diabetul zaharat insulino-dependent
se formează în ficat în timpul reacției de decarboxilare a acetoacetatului
se excretă din corp cu aerul expirat și prin urină
poate fi folosit pentru sinteza acizilor grași
este folosit ca sursă de energie de către toate țesururile
poate fi folosit pentru sinteza glucozei
este folosit ca sursă de energie numai în ficat
ele se formează în ficat în timpul reactiei de reducere a acetoacetatului
concentrația acestui compus scade în timpul unui post prelungit
este folosit ca sursă de energie de către miocard
spontan prin decarboxilare generează acetona
poate fi redus la beta-hidroxibutirat
se sintetizează din malonil-CoA
sinteza lui are loc în citozol
se utilizează ca substrat energetic în ficat
Selectați afirmațiile corecte referitor la corpii cetonici:
în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent
în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup
concentraţia corpilor cetonici estescazutăîn diabetul zaharat insulino-dependent
în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard , muschi , rinichi
concentraţia corpilor cetonici creste in diabetul zaharat insulin dependent
creierul nu poate utiliza corpii cetonici pentru producerea de energie
sinteza corpilor cetonici este amplificata de dietele sarace in carbohidrati si bogate in lipide
Selectați condițiile care pot fi însoțite de cetonemie:
o dieta saraca in lipide si bogata in carbohidrati
diabet zaharat insulino-dependent
o dieta bogata in lipide si saraca in carbohidrati
inanitie prelungita
o dieta saraca in proteine si bogata in carbohidrati
utilizarea crescută a corpilor cetonici de către ţesuturi
o dietă bogată în carbohidrati
o dietă bogată în lipide
scăderea sintezei corpilor cetonici în ficat
inaniţie prelungi
Selectați posibilele cauze ale cetonemiei din diabetul zaharat insulino-dependent:
continutul ridicat de acetil CoA in ficat
continutul scazut de oxaloacetat
sinteza crescuta a trigliceridelor in tesut adipos
activitatea inalta a ciclului Krebs
rata ridicata a glicolizei
Selectați afirmațiile corecte despre sinteza colesterolului:
Sinteza colesterolului are loc doar in ficat
Sinteza colesterolului nu este reglata si are loc o viteza constanta
Acetil CoA este substratul pentru sinteza colesterolului
Sinteza colesterolului are loc in citoplasma
Enzima reglatoare pentru sintezaa colesterolului este hidroxi-metil glutaril
Selectați etapele biosintezei colesterolului:
Sinteza steranului
Sinteza malonil Co A
Sinteza scualenului
Sinteza acidului mevalonic
Atasarea grupelor functionale la steran
Referitor la această reacție chimică, următoarele afirmații sunt corecte:
Este o reactie din sinteza colesterolului
Are loc exclusive in citoplasma
Este catalizata de enzyme acil-CoA sintetaza
Are loc exclusive in ficat
Este o recatie dein sinteza corpilor cetonici
Acidul acetoacetic
Acizii biliari
Acidul mevalonic
Colesterolul
Acidul B hidroxitibutiric
Acetil-Co A
este catalizată de enzima hidroxil-metil-glutaril-CoA reductaza
este reacția formării malonil-CoA
este o reacție din sinteza corpilor cetonici
este o reacție reglatoare din sinteza colesterolului
are loc exclusiv în ficat
Selectați compușii chimici, în sinteza cărora următoarea substanță este un metabolit intermediar:
Triaglicerolii
Cerebrozidele
Gangliozodele
Sulfatidele
Fosfatidilcoline
Funcţiile biologice ale proteinelor:
coenzimatică
catalitică
plastică
de transport
imunologică
antigenică
genetică
contractilă
energetică
reglatoare
Selectați substanța necesară pentru următoarea transformare:
UDP-colina
APS
CDP-colina
SAM (s-adenozilmetionina)
SAHC
Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:
alanină
triptofan
acid glutamic
fenilalanină
serină
asparagină
cisteină
metionină
treonină
prolină
Selectaţi aminoacizii semidispensabili:
asparagina
histidina
glicina
arginina
fenilalanina
Bilanţul azotat negativ:
denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat
este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia
Bilanţul azotat echilibrat:
arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
Bilanţul azotat pozitiv:
Pepsina:
scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
scindează proteinele până la aminoacizi liberi
este o endopeptidază
Proprietăţile pepsinei:
pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
activarea pepsinei are loc prin fosforilare
activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de aminoacizi)
Rolul HCl în digestia proteinelor:
activează tripsinogenul
activează chimotripsinogenul
сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
denaturează parţial proteinele alimentare
posedă acţiune antimicrobiană
este emulgator puternic
activează transformarea pepsinogenului în pepsină
inhibă secreţia secretinei
stimulează formarea lactatului în stomac
Tripsina:
este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
este o aminopeptidază
este o carboxipeptidază
activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
Chimotripsina:
este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv
este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată
Carboxipeptidazele:
sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
scindează aminoacizii de la capătul N-terminal
sunt exopeptidaze
sunt endopeptidaze
Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
CO2
NH3
CO
H2O
acidul uric
Aminopeptidazele:
posedă specificitate absolută de substrat
sunt secretate de pancreasul exocrin
scindează aminoacizii de la capătul C-terminal
Absorbţia aminoacizilor (AA):
AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
la transportul AA participă Na+ ,K+-АТP-aza
la transportul AA participă GTP-sintaza
Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor netoxice
alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O
scindarea AA nu generează energie
Carenţa proteică:
este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
este însoţită de bilanţ azotat negativ
bilanţul azotat nu este dereglat
hipoproteinemie
mărirea presiunii osmotice
edeme
atrofie musculară
bilanţ azotat poziti
Căile generale de degradare a aminoacizilor:
dezaminarea
transsulfurarea
transaminarea
decarboxilarea
transamidinarea
Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
reductivă
intramoleculară
hidrolitică
oxidativă
omega-dezaminare
Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA)
are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
coenzima oxidazelor L-AA este FAD
coenzima oxidazelor L-AA este NAD +
oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA
Dezaminarea aminoacizilor (DA):
DA intramolecularăeste caracteristică pentru toţi aminoacizii
DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
DA reprezintăcalea principalăde sintezăa aminoacizilor dispensabili
Selectați situațiile care pot fi însoțite de cetonemie:
O dieta bogata in lipide si saraca in crbohidrati
O dieta saraca in lipide si bogata in carbohidrati
Inanitie prelungita
O dieta saraca in protene si bogata in carbohidrati
Diabet zazharat insulin dependent