1. Care reacţie imună se manifestă morfologic prin lărgirea centrilor germinativi şi creşterea numărului de plasmoblaşti şi plasmocite:
a. reacţia imună de tip celular
b. reacţia imună mixtă
d. reacţia imunodeficitară
e. reacţia imună de tip umoral
c. reacţia autoimună
2. Toate semnele enumerate caracterizează reacţiile alergice de tip imediat, cu EXCEPȚIA:
a. se dezvoltă peste cîteva minute
b. predomină limfocitele şi macrofagele
c. inflamaţie sero-hemoragică
d. necroza fibrinoidă a pereţilor vasculari
e. tromboza vaselor
3. Complicația cea mai gravă a edemului Quincke este:
a. dureri spastice în abdomen
b. pneumotorax
c. edemul laringian
d. hipersecreția de mucus
e. insuficiența cardiacă
4. Care reacție de hipersensibilitate se dezvoltă după introducerea intradermică a tuberculinei (testul Mantoux):
a. reacția Arthus
b. boala serului
c. reacția de hipersensibilitate de tipul III
d. reacția de hipersensibilitate de tipul IV
e. șocul anafilactic
5. În care din afecţiunile enumerate are loc reacţia de hipersensibilitate de tip imediat:
a. astmul bronşic atopic
b. şocul anafilactic
c. reacţia de tip tuberculinic
d. dermatita de contact
e. boala hemolitică a nou-născutului
6. Care din semnele enumerate caracterizează sindromul de deficienţă a imunităţii umorale:
a. hipoplazia timusului
b. absenţa imunoglobulinelor în sânge
c. absenţa centrilor germinativi în nodulii limfatici
d. numărul de plasmocite este normal
e. frecvenţa înaltă a infecțiilor grave şi a sepsisului
7. Care din tumorile maligne enumerate se observă mai frecvent în SIDA:
a. cancerul de piele
b. sarcomul Kaposi
c. nefroblastomul
d. limfoamele nonhodgkiniene
e. mielomul multiplu
8. Care din semnele enumerate caracterizează reacţiile imune de tip umoral:
a. antigenul este distrus prin mecanismul de citoliză imună
b. participă limfocitele B
c. participă limfocitele T
d. antigenul este distrus prin mecanismul de fagocitoză imună
e. celula efectoare este plasmocitul
9. Care din semnele enumerate caracterizează reacţiile imune de tip celular:
c. antigenul este distrus prin mecanismul de fagocitoză imună
d. celula efectoare este plasmocitul
e. celule efectoare sunt limfocitele T-killer şi macrofagul
10. Care din bolile enumerate fac parte din bolile autoimune organospecifice:
a. lupusul eritematos sistemic
b. artrita reumatoidă
c. tiroidita Hashimoto
d. orhita autoimună
e. sclerodermia
11. Pentru care din bolile autoimune enumerate sunt caracteristici autoanticorpii anti-nucleari:
a. polimiozita
b. sclerodermia
d. lupusul eritematos sistemic
e. anemia hemolitică autoimună
12. Ce modificări se observă în stadiul al 3-lea al artritei reumatoide:
a. artroza
b. calcinoza
c. proliferarea țesutului de granulație
d. anchiloza fibro-osoasă
e. intumescența fibrinoidă a vilozităților sinoviale
13. Complicația frecventă a artritei reumatoide este:
a. endomiocardita
b. amiloidoza
c. valvulopatie cardiacă
d. intumescența mucoidă
e. abces cerebral
14. Care sunt leziunile pielii în lupusul eritematos sistemic:
a. dermatită alergică
b. eritem nodos
c. eritem în formă de fluture
d. hiperkeratoză
e. atrofia glandelor sudoripare și sebacee
15. Leziunea caracteristică a splinei în lupusul eritematos sistemic este:
a. hialinoza arterelor centrale ale foliculilor
b. scleroza "bulbară" periarterială
c. splina "porfirică"
d. splina "sago"
e. splina "slăninoasă"
16. Leziunile caracteristice în poliarterita nodoasă sunt:
a. arterioscleroza
b. ateroscleroza
c. necroza fibrinoidă
d. vasculita proliferativă
e. amiloidoza
17. Leziunile pielii în sclerodermia sistemică sunt:
a. scleroza și hialinoza
c. dermatita
d. inflamația purulentă
e. lipoidoza
18. Care factori etiologici pot cauza lupusul eritematos sistemic:
a. infecția virală
b. fumatul
c. expunerea la lumina ultravioleta
d. intoleranța medicamentoasă
e. predispoziția ereditară
19. Complicațiile artritei reumatoide sunt:
a. subluxaţiile şi luxaţiile articulaţiilor mici
b. subluxaţiile si luxaţiile articulaţiilor mari
c. osteodisplazia fibroasă
d. anchiloza fibroasă și osoasă
e. amiloidoza renală
20. Care variantă de endocardită valvulară se observă în lupusul eritematos sistemic:
a. verucoasă acută
b. difuză
c. verucoasă cronică
d. verucoasă abacterială
e. polipoasă ulceroasă
