Terapia în barocamere, factorii nocivi
sunt posibile dereglări din partea sistemului nervos central
euforie
comportament neadecvat
poate surveni disbaria– dureri în urechi, sinusuri
cefalee
Părțile componente al regimului curativ în barocamere
valoarea presiunii partiale a oxigenului
asigurarea timpului de expozitie optim
asigurarea timpului de expozitie maxim
asigurarea timpului de expozitie minim
valoarea presiunii partiale a bioxidului de carbon
Măsurile de profilaxie a morbidității și optimizare a condițiilor de muncă a medicilor.
Supravegherea sanitară preventivă;
Supravegherea sanitară curentă;
Controlul medical preventiv;
Controlul medical periodic.
alimentatia dietetică
Influența regimului termic nefavorabil în sala de operație asupra personalului medical.
transpiratia
suprasolicitarea sistemului de termoreglare
cresterea temperaturii tegumentelor
înrăutătirea perceperii luminii
suprasolicitare statică îndelungată
Factorii ce contribuie la dereglarea termoreglării organismului chirurgului.
intervenții chirurgicale îndelungate
lămpile chirurgicale scialitice favorizează creșterea temperaturii cu 1,5-2°C
microclimat nefavorabil
echipament de protecție confecționat din țesături cu grad scăzut de permeabilitate pentru aer și higroscopicitate;
poluarea microbiană a aerului
Mijloacele de îmbunătățire a termoreglării și asigurării confortului termic al chirurgului.
asigurarea regimului termic în sala de operatie
eliminarea vaporilor alcoolului etilic
confectionarea costumului chirurgical din tesătură permeabilă pentru aer
dezinfectia aerului
confectionarea costumului chirurgical din tesătură permeabilă pentru apă
Tipurile de radiaţii care apar în procesul de schimbare radioactivă a elementelor.
α – radiaţii;
β – radiaţii;
γ – radiaţii;
Radiaţii cu neutroni;
Radiaţii ultraviolete
De ce depinde severitatea acţiunii biologice a radioundelor de frecvenţă supraînaltă asupra organismului uman.
Lungimea de undă;
Durata acţiunii;
Intensitatea câmpului electromagnetic;
Dimensiunile suprafeţei iradiate;
Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.
Tipul de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă.
j – radiaţii;
Radiaţii X
Componentele fondului radioactiv natural.
Radiaţia cosmică;
Radiaţia gama-telurică;
Radiaţia prin ingestie;
Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
Radiaţia cu izotopi radioactivi
Etapele de dezvoltare a sindromului general de adaptare la stres.
etapa de tensiune(anxietate)sau faza de alarma
etapa de rezistență
etapa de epuizare
etapa de relaxare
etapa de tristețe
Impactul stresului ocupațional asupra sănătății.
deficiente fizice(boli cardiovasculare,HTA,maladii gastrointestinale,afectuni muscolo-scheletice,diabet zaharat,cancer)
tulburari psihice(epuizare,depresie,anxientate)
tulburari comportamentale(abuzul de alcool,sendentarismul,drogurile,insomnia,cresterea incidentii accidentelor de munca)
tulburări emoționale
tulburări normale
Profesiile care sunt supuse cel mai des sindromului arderii profesionale.
medicii
profesor-invatator
psiholog
asistent social
taximetriști
Caracteristicile ”eustresului”.
siguranta de sine,
implicare profunda in viata profesionala si personala
capacitatea de a-si asuma riscurii
perseverenta fata de structurile adverse sau diverse solicitari
efecte subiective
flexibilitatea in opinii si actiuni
constiintizarea faptului ca nu poti schimba situatile stresante,dar le poti accepta si depasi
schimbarea este considerata ca o provocare la competitie si nu ca o amenintare
efecte cognitive
efecte fiziologice
Caracteristicile ”distresului”
efecte subiective(plictiseala,depresie,oboseala,apatie,nervozitae,anxietate,agresiune,indispozitie
efecte comportamentale(alcoolism,predispozitie spre accidente,abuz de cafea,tendinta de a minca,a fuma excesiv,comportament impulsiv sau nervos)
efecte cognitive(concentrare slaba,scaderea atentiei,hipersensibiliatea la critica,blocaje mentale
efecte fiziologice(crestrea glicemiei,pulsului ridicat,HTA,uscaciunea gurei,transpiratii reci,dilatarea pupililor,valuri de caldura si frig
Acțiunile de soluționare constructivă a conflictelor la locul de muncă.
cresterea calificarii profesionale
cautarea unor noi moduri de indeplinire a activitatii
schimbarea statutului profesional
schimbarea locului de munca si recalificarea
alcoolizare
Consecințele soluționării distructive a conflictelor la locul de muncă.
apatie profesionala
sinucidere
cresterea calificarii profesional
Indiciide”ardere”organizațională.
fluctuația neadecvată de mare a personalului
motivația redusă pentru muncă(pauzele prea dese de fumat sau de ceai)
dependența profesională a personalului de conducere
insuficiența de colaborare
Acțiunile abordării organizaționale în managementul stresului ocupațional.
redistribuirea sarcinilor în cazul supraîncărcării
implimentarea unor proceduri specifice diferitor cazuri(standarde ,protocoale,ghiduri)
îmbogățirea postului(varietatea sarcinilor ,dinamism,creștrea interesului)
elaborarea programelor magangeriale anti stre(deconsiliere,de evaluare a sanatatii,pentru sanatatea emotionala
creșterea sentimentului de nemulțumire de muncă
Abordarea individuală a managementului stresului ocupațional.
tehnici de relaxare
tehnici de meditatie
sport/exercitii fizice
umorul
Factorul care contribuie la formarea solului după V. V. Dokuchaev.
Tipul de roci
Clima
Flora și Fauna
Relieful terenului si varsta solului
Economia
Grupa de vegetație în funcție de ponderea participării la formarea solului după N. N. Rozov.
Lemnoasă
Erbacee
Deșert
Mușchi și licheni
Tufari
Tipul de sol în funcție de relief.
soluri automorfe;
soluri semihidromorf
soluri hidromorfe
soluri pufoase
soluri crăpate
Definiți noțiunea de capilaritate a solului.
este proprietatea solului de a permite apei subterane de a se ridica prin pori către straturile de sus
proprietatea solului de a împiedica apei subterane de a se ridica prin pori către straturile de sus.
proprietatea solului de a permite apei subterane de a se cobori prin pori către straturile de jos.
Noțiunea de porozitate a solului.
proprietatea solului de a permite apei subterane de a se ridica prin pori către straturile de sus.
volumul total al spațiilor umplute cu aer, apă sau ocupate de organismele vii.
proprietatea solului de a reține în porii săi diferite impurități: substanțe toxice solide sau sub formă de soluții și microorganisme.
un proces natural ce constă în descompunerea substanțelor nocive și transformarea lor în substanțe anorganice utile.
un proces artificial ce constă în descompunerea substanțelor nocive și transformarea lor în substanțe anorganice utile.
Noțiunea de capacitate de filtrare a solului.
Importanța sanitară a temperaturii solului.
influențează clima regiunii respective
influiențează viața plantelor, procesele biochimice și biologice care au loc în sol
permite reținerea relativ constantă a apelor subterane
protejează conductele de apă și canalizare
influiențează circuitul apei în natură
Noțiunea de autoepurare a solului.
Factorii care contribuie la formarea solului, după V. V. Dokuchaev.
Tipurile de roci.
Magmatice
Sedimentare
Metamorfice
Prețioase
Permiabile
Grupele de vegetație în funcție de ponderea participării la formarea solului.
lemnoasă
erbacee
deșert
mușchi și licheni
arbuști
Tipurile de sol în funcție de relief.
Nisipoase
Argiloase
De turbă
Calcaroase
Preţioase
Criteriile unui sol salubru.
Permiabilitatea pentru aer
Permiabilitatea pentru apă
Capilaritatea
Capacitatea de filtrare
Capacitatea de capilaritate
Noțiunile de autoepurare a solului.
Procesul de autocurățare a solului este destul de lung - decenii sau chiar secole.
un proces artificial ce constă în descompunerea substanțelor nocive și transformarea lor în substanțe organice utile.
Cifra sanitară(Hlebnicov) -arată gradul de poluare și terminarea proceselor de autoepurare a solului
Metoda de recoltare a solului pentru
pentru analizele: fizico-mecanică și chimică
Probele pentru determinarea substanțelor chimice volatile
Pentru analiza bacteriologică
Sporii clostridiilor sulfitreducătoare
Analizele fizico-mecanică și chimică.
Metoda 3 puncte pe diagonală, 5 puncte pe diagonală, 5 puncte “plic”
Proba se recoltează cu cuțitul/ spatula/ sapă specială.
NU se ia o singură probă
Proba medie (prin amestecarea probelor luate din 5 puncte ale plicului) cu masa de minim 1 kg sol.
Din zone agricole (în funcție de sursa de poluare, planta cultivată)- la fiecare 0,5-20,0 ha se separă un teren de control de 10 x 10 m
Determinarea capilarității solului.
Tuburi de sticlă de 2-3 cm, legate jos cu tifon
Se cufundă într-un vas cu apă la 0,5 cm adîncime
Se măsoară nivelul ridicării apei în tuburi peste 10,15, 30 min și 24 ore.
Mărimea capilarității se exprimă în cm.
Permeabilitate pentru aer
Proprietățile chimice ale solului.
Azotul de nitrați
Cloruri
Oxidabilitate
Azotul de nitriți
Plumbul
Avizarea sanitară a terenului.
Se colectează date despre dinamica morbidității legate de poluarea solului (dizenterie, helmintiaze)
Avizul sanitar conține date despre probleme referitoare la destinația solului, contactul direct /indirect al omului cu solul
Se argumenteaza punctele de recoltare a probelor de sol pentru analizele de laborator
Scop : studierea condițiilor locale topografice și geologice, stabilirea surselor de poluare, care pot influența starea sanitară a solului și microclima localității.
Se studiază date despre topografie, hidrografie, compoziția geologică, temperatură (influențează regimul termic al stratului terestru de aer și înmulțirea microorganismelor)
Cifra sanitară a solului.
Chistul amebian
Numărul Hlebnicov
Colifagii
Indicele de hidrogen
Noțiunea de toxicologia.
Știiința care studiază efectele negative/ dăunătoare ale substanțelor chimice asupra organismelor precum și interacțiunile acestora cu organismele vii
Disciplina medicala care are ca obiect studiul otravurilor
Caracteristica intoxicaţiilor cu plumb.
Depunerea Pb în oase;
Depunerea Pb în ficat;
Depunerea Pb în ţesutul nervos;
Este prezent permanent în sânge;
Depunerea Pb în muşchi.
Acţiunea toxicelor industriale.
Generală
Locală
Selectivă
Combinată
Complexă
Căile de pătrundere a toxicelor industriale
Respiratorie
Tub digestiv
Tegumente
Intravenoasă
Intraperitonială
Organele implicate în neutralizarea toxicelor din organism.
rinichii
ficatul
creierul
oasele
muşchii striaţi
Influența căii de pătrundere a toxicelor industriale.
caracterul acţiunii toxicului
gradul de toxicitate
concentraţia toxicului în aer
concentraţia toxicului în organe
concentraţia toxicului în sânge
Calea cea mai periculoasă de pătrundere a toxicelor în organism.
Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
Toxicul pătrunde direct în sânge.
Obiectivele principale ale controlului medical la persoanele expuse riscului cu silicogen.
Depistarea unor boli asociate;
Depistarea precoce a silicozei;
Aplicarea de măsuri profilactice;
Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
Prevenirea agravării silicozei.
Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului
Efecte narcotice
Efecte alergizante
Inhibitorii asupra sistemului nervos
Efecte hepatotrope
Afecţiuni ale tubului digestiv
Locurile de depozitare ale plumbului.
Oase
Creier
Dinţi
Păr
Unghii
