Pentru sindromul icteric obstructiv sunt specifice următoarele afirmații, cu excepția
hiperbilirubinemie pe contul componentei directe
bilirubina prezentă în urină
stercobilina în cantități mari în fecalii
scăderea sau absența stercobilinei în fecalii
tegumente galben-verzui
cm. Cauzele hematuriei sunt
a. infarct renal
b. diabet zaharat
c. glomerulonefrită acută (poststreptococică)
d. tratament cu acid salicilic
e. infecție urinară
Complicațiile pielonefritei acute sunt
a. septicemia, care apare prin pătrunderea masivă a germenilor în circulație
b. puseu hipertensiv
c. apariția anemiei în sângele periferic
d. flegmonul perinefrotic
e. apariția chisturilor renale
Creșterea valorilor creatininei urinare are loc în:
a. febra reumatismală
b. miastenia gravis
c. cistite
d. litiază renală
e. distrofie musculară
a. litiaza renală
b. cistite
c. dermatomiozite
d. miastenia gravis
e. chist solitar în rinichi
Aspectul tulbure al urinei se poate datora conținutului său în:
a. floră microbiană numeroasă
b. albumine în cantități mici
c. saruri în cantități crescute (urații, oxolagi, fosfații, carbonați)
d. diuretice
e. puroi
Uricozuria (acidul uric) depinde de:
a. sinteza endogenă de acid uric
b. aportul de lichid
c. aportul alimentar de purine
d. mecanismele renale de filtrare, reabsorbție și secreție tubulară
e. nivelul glicemiei
Indicațiile pentru radiografia renală simplă sunt
a. pielonefrita acută și cronică
b. litiaza renală
c. traumatisme abdominale și lombo-abdominale
d. insuficiența renală acută
e. cistita acută
Cauzele care produc retenția de urină sunt:
a. afecțiuni ale prostatei
b. expunere la frig (la t0 joase)
c. patologia colului vezical
d. inflamația vezicii urinare
e. pielonefrita cronică
Sindromul cistitic se manifestă prin:
a. dureri retro și suprapubiene
b. anurie
c. poliurie
d. urina emisă este transparentă de cularea paiului
e. polachiurie
Sindromul cistitic se manifestă prin
a. dizurie
b. usturimi apărute postmicțional
d. urină tulbure
e. anurie
Semnele clinice în pielonefrita acută sunt
a. debut insedios
b. subfebrilitate
c. febră mare, cu trisoane repetate
d. dureri lombare uni sau bilaterale
e. starea generală alterată
Semnele clinice ale pielonefritei acute sunt:
a. transpirații
b. febră cu trisoane repetate
c. predominant hematurie în sedimentul urinar
d. predominant leucociturie
e. subfebrilitate
Palparea profundă a rinichilor în pielonefrita acută este:
a. foarte dureroasă
b. palpare indoloră
c. manevra Giordano pozitivă
d. rinichii nu se palpează
e. se palpează rinichii mărit, dureros
Sedimentul urinar în pielonefrita acută conține
a. leucociturie
b. hematuria prezentă, însă cu valori mult mai inferioare leucocituriei
c. proteinurie marcată
d. glucozurie
e. corpi cetonici
Hemograma în pielonefrita acută are următoarele modificări
a. anemie
b. trombocitopenie
c. leucocitoză cu deviere la stânga a formulei leucocitare
d. VSH mărit
e. hematocrit scăzut
Semnele clinice prin care se manifestă litiaza renală sunt
a. dureri neînsemnate în regiunea lombară
b. dureri de tip colicativ
c. hematurie
d. uneori este asimtomatică, fiind descoperită ecografic sau radiologic
e. poliurie
Cauzele hematuriei sunt
a. pielonefrita cronică
c. chist solitar
d. tratament anticoagulant
e. infarct renal
a. traumatism renal
b. polichistoză
c. tromboembolia arteriilor renale
d. pielonefrită cronică
e. abces pararenal
Glomerulonefrita acută poate evalua cu:
a. vindecare completă
b. evoluție spre nefrită subacută (10-14%)
c. evoluție cu apariția hidronefrozei
d. cronicizare (5-30%)
e. evoluție cu apariția calculilor renali
Sindroamele clinice în pielonefrita cronică cu insuficiența renală sunt:
a. sindrom dispeptic
b. sindrom anemic
c. sindrom hemoragic
d. sindrom icteric
e. sindrom hepato-renal
Ce modificări hematologice sunt caracteristice glomerulonefritei acute:
a. anemia
b. leucocitoza
c. limfocitopenia
d. trombocitopenia
e. VSH crescută
Sângele periferic în cazul pielonefritei cronice are următoarele modificări:
a. leucocitoza cu neutrofilie spre stânga
b. leucopenie
c. VSH accelerat
d. euzinofilie
e. trombocitopenie
Complicațiile pielonefritei cronice sunt
b. insuficiența renală cronică
c. infarct renal
d. polichistoză renală
e. septicemie
Următoarele afirmații caracterizează sindromul nefrotic:
a. hipoalbuminemie
b. sindromul edematos pronunțat
c. hipoglicemie
d. hiperglicemie
e. hipoprotrombinemie
Măsurile de profilaxie primară ale glomerulonefritei acute sunt:
a. depistarea și asanarea focarelor de infecție
b. călirea organismului
c. mese frecvente 5-6 ori pe zi în porții mici
d. de exclus alcoolul
e. de exclus mesele bogate în proteine
Următoarele afirmații caracterizează sindromul nefrotic
a. proteinurie masivă (>3,5g/24 ore)
b. hipoglicemie
c. hipolipidemie
hipotrombocitopenie
e. hipoalbuminemie
Sindromul de retenție azotată include
a. nivelul ureei serice crescut
b. nivelul creatininei serice crescute
c. hipertensiune arterială moderată
d. hipogicozurie
e. hiperglicozurie
Cauzele IRA funcționale sunt
a. hipovolemie din arsuri, hemoragie
b. tromboza renală
c. glomerulonefrită acută
d. pielonefrita cronică
e. debit cardiac scăzut
Manifestările neurologice în IRC sunt:
a. tulburări de memorie
b. astenie, tulburări de concentrare
c. polinevrită uremică
d. somn liniștit
e. memorie păstrată
Modificările aparatului digestiv în IRC stadiul uremic sunt:
a. limbă „prăjită
b. dureri în regiunea epigastrică care apare după 1,5 oră după masă
c. dureri flămânde
d. enterocolită uremică – dureri diaree
e. stomatită – leziuni ulcerative
Modificările aparatului respirator în IRC sunt:
a. plaman uremic
b. Rx - opacitate inprecisă, exudat alveolar în fluture
c. Rx toracică fără modificări
d. dureri în cutia toracică
e. febra 39-400
Modificărilie aparatului cardiovascular în IRC sunt:
a. hipotensiune arterială
b. accese de angină pectorală
c. HTA arterială secundară
d. hipertrofia ventricolului stâng
e. pericardita exusativă
Proteinuria glomerulară tranzitorie
a. apare în condiții de temperaturi extreme
b. stări febrile
c. dispare după înlăturarea cauzei
d. dispare după repaus
e. apare în ortostatism prelungit
Hematuria de origine extrarenală apare în următoarele patologii:
a. diateze hemoragice
b. endometrioză
c. trombopatii
d. TBC renal
e. tromboză renală
Urina în caz de piurie este:
a. tublure
b. limpede
c. culoarea paiului
d. opacă, miros neplăcut
e. mucus, filamente
Condițiile favorizante pentru apariția piuriei sunt:
a. sedentarismul
b. fumatul
c. suprasolicitare fizică
d. infecțiile urinare
e. obstrucția căilor urinare litiază, stricturi, sarcină
Mecanismele proteinuriei sunt:
a. creșterea reabsorbției tubulare
b. creșterea permiabilității glomerulare
c. scăderea reabsorbției tubulare
d. secreție tubulară de proteine
e. scăderea secreției de proteină
După localizare proteinuria poate fi:
a. ectrarenală (fără leziuni la nivelul aparatului renal)
b. glomerulară
c. tubulară
d. de origine cardiacă
e. de origine pulmonară
Cauzele nicturiei fiziologice sunt:
a. HTA, decompensată
c. aport sporit de lichid seara
d. administrarea de diuretic seara
e. insuficiența cardiacă cronică
Anuria este
a. scăderea diurezei < 700,0 ml/24 ore
b. scăderea diurezei < 500,0 ml/24 ore
c. vezică urinară goală
d. nu se formiază urină
e. stare patologică gravă
Antecedente personale importante pentru patologia renală:
a. viroza acută a căilor respiratorii
b. bronșită acută
c. diabet zaharat
d. sinusită acută
e. lupus eritematos de sistem
Cauzele durerii hipogastrice de origine urinară sunt:
a. anomalii de dezvoltare a vezicii urinare
c. carcinom vezical
d. chist renal solitar
e. retenție de urină
Durerea hipogastrică de origine urinară se caracterizează prin:
a. caracter de distensie, presiune
b. caracter violent
c. se accentuiază la mers, presiune
d. se accentuiază în repaos
e. cedează la evacuarea vezicii prin micțiune, sondaj
Modificări de diureză apar în:
a. pierderi extrarenale (vomă, transpirații ș.a.)
b. stare de stres
c. astenie neuro-circulatorie
d. aport lichidian major
e. scăderea funcției renale
Mecanismele poliuriei sunt:
a. scăderea reabsorbției tubulare de apă
b. diuretic seara
c. creșterea filtrării glomerulare
d. creșterea reabsorbiei tubulare de apă
e. crește tonusul vagal noctur
Cauzele nicturiei patologice:
a. insuficiență renală cronică
b. aport de lichid seara
c. administrare de diuretic seara
d. insuficiență cardiacă cronică
e. HTA, decompensată
Manifestările clinice ale sindromului nefrotic sunt:
a. oligurie cu densități urinare crescute
b. edeme ce apar spre seară, dure, cianotice
c. sincope
d. crize nefrotice: dureri abdominale paroxistice 1-2 zile
e. hipertensiune arterială
Pentru sindromul nefrotic sunt caracteristice următoarele date:
a. nivelul normal al proteinelor
b. hipocolesterolemie
c. proteina „C” în limetele normei
d. hipercolesterolemie
e. sindrom inflamator: lactatdehidrogenază crescută, proteina „C” – pozitivă
Simptomele retenției acute de urină sunt
a. senzația de a urina cu imposibilitate de a urina
b. durere în regiunea hipogastrică
c. obiectiv – glob. vezical
d. pierdere involuntară de urină
e. vezica urinară permanent goală
IRA clinic se manifestă cu următoarele modificări
a. rata filtratului glomerulare < 10%
b. oligurie, anurie
d. dizurie, polachiurie
e. cresc produșii azotați, tulburări hidroelectrolitice
Factorii declașantori ai colicei reno-ureterale sunt
a. consum exagerat de lichide
b. consum exagerat de glucide
c. zdruncinătura, efort fizic, căzătură
d. dietă cu reducerea sării până la 1-2,5g pe zi
e. administrare de diuretice
Palparea rinichiului devine posibilă în următoarele situații:
a. nefroscleroză
b. rinici sănătos
c. ptoză renală
d. chist renal d-0,3 x 0,5 cm
e. hidronefroză
C.S. Icterul fals se deosebeşte de cel adevărat prin aceea, că se colorează totul, cu excepția
sclerelor
mucoaselor
palmelor
suprafeţei inferioare a limbii
unghiilor
Cauza pruritului cutanat în patologia ficatului este:
conţinutul crescut de colesterol în sânge
acumularea acizilor biliari în sânge
acumularea stercobilinei în sânge
conţinutul crescut de bilirubină neconjugată în sânge
conţinutul crescut de bilirubină conjugată în sânge
c.s.Icterul tegumentelor şi mucoaselor vizibile se observă în cazul creşterii în sânge a concentraţiei:
acizilor biliari
b) leucocitelor
bilirubinei
hemoglobinei
trombocitelor
