408. CS. În anestezia locală spinală volumul de bază a soluţiei anestezice se introduce în:
Spaţiul peridural
Spaţiul subdural
Măduva spinării
Spaţiul intervertebral
Ţesutul subcutanat
409. CM. Cauzele hipotoniei în rahianestezie (anestezia spinală) sunt:
Edemul cerebral
Acţiunea toxică a anestezicului asupra cordului
Relaxarea diafragmei
Blocajul părţii simpatice a sistemului nervos vegetativ
Vazodilatarea periferică
410. CM. Selectaţi operaţiile ce pot fi efectuate cu anestezie spinală.
Amputaţia membrului inferior
Prelucrarea chirurgicală a unui flegmon al mîinii
Rezecţia gastrică
Flebectomia pentru varice a membrului inferior
Hemoroidectomia
411. CM. Drept contraindicaţii pentru efectuarea anesteziei spinale se consideră:
Şocul traumatic
Hipertensiunea arterială esenţială
Maladiile inflamatorii ale pielii din regiunea lombară
Deformaţiile coloanei vertebrale
Şocul hipovolemic
412. CS. Cea mai frecventă complicaţie a anesteziei spinale este:
Meningita
Hipotonia
Stopul cardiac
Stopul respirator
Pareza şi plegia membrelor inferioare
413. CM. Selectaţi complicaţiile rahianesteziei (anesteziei spinale).
Cefalea
Meningismul
Retenţie de urină
Dereglări psihice
414. CM. Selectaţi afirmaţiile, ce se referă la anestezia epidurală.
Este o anestezie regională
Are mai puţine complicaţii ca anestezia spinală
Substanţa anestezică se introduce în canalul rahidian
Anestezia poate fi utilizată în operaţii pe membrele inferioare
Are aceleaşi contraindicaţii ca şi rahianestezia
415. CM. Anestezia peridurală poate fi utilizată:
Postoperator, pentru analgezie de lungă durată
La bolnavii cu hemoragii ginecologice masive
În operaţiile pe membrele inferioare
În operaţiile pe membrele superioare
La bolnavii hipotonici
416. CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele:
Hemoragia
Doloritatea
Leziunea organelor interne
Dehiscenţa marginilor plăgii
Şocul
417. CS. Din care motiv leziunea ficatului în caz de traumă abdominală închisă se consideră ruptură şi nu plagă?
Deoarece lipseşte durerea
Deoarece lipseşte dereglarea integrităţii tegumentelor
Deoarece lipseşte anemia acută şi şocul
Deoarece lipseşte dereglarea funcţiei organului traumatizat
Deoarece lipseşte hemoragia
418. CS. Care semn clinic de bază diferenţiază plaga de contuzie?
Prezenţa hemoragiei
Apare în urma acţiunii unui factor mecanic extern
Durerea în locul leziunii
Dereglarea funcţiei organului traumatizat
Prezenţa defectului tegumentelor
419. CS. Care este mecanismul de acţiune al agentului traumatizant în caz de fractură deschisă a extremităţii, când fragmentul osului fracturat lezează ţesuturile moi?
Extern
Intern
Combinat
Traumatic
Indirect
420. CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă?
Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi
Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici
Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare
Compresia receptorilor nervoşi prin edem
Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale
421. CM. Intensitatea durerii în plagă este în funcţie de următorii factori:
Rapiditatea producerii plăgii
Intensitatea hemoragiei
Numărul de receptori nervoşi în ţesuturile zonei lezate
Caracteristica obiectului traumatizant
Capacitatea răspunsului imun
422. CM. În care situaţii durerea în caz de producere a plăgii poate fi semnificativ mai redusă sau chiar poate absenta?
În cazul efectuării operaţiilor cu anestezie locală sau generală
În caz de producere a plăgii cu un obiect ascuţit, de exemplu cu bisturiul
La traumatizaţii în stare de şoc
La traumatizaţii în stare de ebrietate alcoolică
În caz de plagă, ce penetrează doar pînă la nivelul ţesutului celuloadipos subcutanat
423. CM. Intensitatea hemoragiei din plagă este determinată de următorii factori:
Starea hemodinamicii sistemice
Rapiditatea producerii leziunii
Adâncimea plăgii
Starea sistemului coagulant
Calibrul vasului lezat şi tipul acestuia (arteră, venă)
424. CM. În care situaţii lezarea chiar şi a vaselor de calibru mic se asociază cu hemoragie pronunţată şi pune în pericol viaţa bolnavului?
La bolnavii cu ciroză hepatică
La bolnavii cu hipotonie
La bolnavii cu hemofilie
La bolnavii ce primesc anticoagulante
La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică severă
425. CM. De către care factori este determinat gradul de dehiscenţă a marginilor plăgii?
Timpul, scurs de la momentul traumei
Rapiditatea leziunii
Gradul de contaminare a obiectului vulnerant
Direcţia plăgii în raport cu direcţia liniilor elastice Langher
Dimensiunea şi adâncimea plăgii
426. CM. De către care factori sunt determinate simptomele clinice generale în caz de plagă?
Dragul de dehiscenţă a marginilor plăgii
Caracterul obiectului vulnerant
Dezvoltarea procesului inflamator
Leziunea directă a receptorilor nervoşi
Anemia şi şocul
427. CM. Care plăgi se consideră premeditate?
Criminale
Militare
Ocazionale
Industriale
Chirurgicale
428. CM. Ce plăgi se evidenţiază în funcţie de caracterul lezării ţesuturilor?
Tocată
Lacerată
Tăiată
Prin armă de foc
Ocazională
Prin înţepare
Muşcată
Mixtă
Chirurgicală
Purulentă
429. CS. Ce tip de leziune nu se referă la clasificarea plăgilor după caracterul lezării ţesuturilor?
Industrială
Contuzionată
430. CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală?
La locul de muncă
431. CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor prin înţepare.
Dehiscenţa marginilor plăgii este semnificativă
Pericol mare de lezare a structurilor interne
Dehiscenţa marginilor plăgii nu este mare
Hemoragia externă nu este semnificativă
Apar după muşcături ale animalelor
432. CS. Care este mecanismul de apariţie a plăgii lacerate?
Apare la acţiunea unui obiect masiv ascuţit asupra ţesuturilor
Apare la acţiunea unui obiect bont masiv asupra ţesuturilor
Apare la lezarea transfixiantă prin armă de foc
Apare după muşcătura unui animal mare
Apare la acţiunea unui obiect îngust şi ascuţit
433. CS. Indicaţi cel mai infectat tip de plagă.
434. CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor muşcate.
Riscul infectării cu rabie
Pericolul dezvoltării infecţiei putride
Pericolul lezării organelor interne
Prezenţa a trei zone de lezare a ţesuturilor
Zona lezării nu este mare
435. CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:
Recent infectate
Aseptice
Necrotice
Putride
Purulente
436. CS. Ce plagă se consideră infectată?
Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul
Orice plagă ocazională
Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 103 (1.000)
Plaga, în care există un proces purulent
Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 105 (100.000)