437. CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de:
10 5 (100.000) pe un gram de ţesut
10 4 (10.000) pe un gram de ţesut
10 3 (1.000) pe un gram de ţesut
10 2 (100) pe un gram de ţesut
10 1 (10) pe un gram de ţesut
438. CM. Ce factori contribuie la dezvoltarea infecţiei în plagă?
Prezenţa hematomului, a ţesuturilor devitalizate în plagă
Scăderea reactivităţii organismului (anemia, şocul, imunodepresia, diabetul zaharat)
Dereglarea vascularizării zonei lezate
Nivelul înalt de contaminare bacteriană
Dehiscenţa semnificativă a marginilor plăgii
439. CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului
Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal
440. CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc?
Zona necrozei traumatice primare
Zona edemului traumatic
Zona canalului plăgii
Zona de comoţie moleculară
Zona necrozei terţiare
441. CS. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin armă de foc?
Necroza traumatică, ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a glontelui
Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii
Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii
Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare
Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc
442. CM. Ce particularităţi diferenţiază plaga prin armă de foc?
Prezenţa a trei zone de traumare
Se vindecă prin intenţie primară
Caracterul anatomic complex al canalului plăgii
Gradul înalt de infectare
Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii este finisată prin aplicarea suturilor
443. CM. Ce caracterizează plaga transfixiantă prin armă de foc?
Are doar orificiu de intrare
Doar o parte din energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
Are şi poartă de intrare şi poartă de ieşire
Toată energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
Este prezentă doar leziunea ţesuturilor superficiale, fără penetrarea în profunzimea organismului
444. CM. Ce afirmaţii caracterizează veridic plaga oarbă prin armă de foc?
Este prezentă doar poarta de intrare
Este prezentă poarta de intrare şi cea de ieşire
Toată energia cinetică o glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
445. CM. Ce afirmaţii caracterizează just plaga tangenţială prin armă de foc?
Este prezentă şi poarta de intrare şi cea de ieşire
Nu este asociată cu lezarea organelor şi a structurilor interne
446. CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă:
Vindecării secundare
Formării şi reorganizării cicatricei
Regenerării
Vindecării primare
Inflamaţiei
447. CS. Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi perioada curăţirii plăgii?
Faza vindecării secundare
Faza formării şi reorganizării cicatricei
Faza regenerării
Faza vindecării primare
Faza inflamaţiei
448. CM. Ce perioade include faza inflamatorie a procesului de plagă?
Perioada hidratării
Perioada recanalizării şi creşterii vaselor
Perioada deshidratării
Perioada curăţirii plăgii de ţesuturi necrotice
Perioada dereglărilor vasculare
449. CS. Care este durata aproximativă a primei faze a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
6-14 zile
1-2 zile
Peste 1 lună
1-5 zile
14-21 zile
450. CS. Care dintre procesele enumerate nu se referă la prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
Spasmul vascular de scurtă durată, care este substituit cu vasodilatarea stabilă
Tromboza capilarelor şi venulelor
Dezvoltarea acidozei tisulare
Formarea ţesutului de granulaţie
Retenţia apei şi declanşarea edemului tisular
451. CM. Care dintre procesele enumerate nu se referă la prima perioadă (perioada modificărilor vasculare) a fazei de inflamaţie a procesului de plagă?
Recanalizarea şi creşterea vaselor
Edemul tisular
Fagocitoza
Modificarea permeabilităţii peretelui vascular
Migrarea leucocitară
452. CM. Care dintre procesele enumerate se referă la a doua perioadă (perioada curăţirii plăgii de ţesuturi necrotice) a fazei de inflamaţie a procesului de plagă?
Sinteza colagenului
Liza ţesuturilor necrotice
453. CM. Care elemente celulare joacă rolul principal în prima fază a procesului de plagă (faza de inflamaţie)?
Limfocitele
Fibroblaştii
Macrofagii
Leucocitele neutrofile
Eritrocitele
454. CS. Care este rolul leucocitelor neutrofile în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
Fagocitoza microorganismelor şi a maselor necrotice
Realizarea răspunsului imun
Eliberarea fermenţilor proteolitici
Eliberarea prostaglandinelor şi interleukinelor
455. CS. Care este rolul macrofagilor în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
Restructurarea colagenului
Eliberarea fermenţilor proteolitici şi fagocitoza maselor necrotice
456. CS. Care este rolul limfocitelor în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
457. CM. Care dintre procesele enumerate se referă la faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)?
Recanalizarea şi creşterea vaselor sangvine
458. CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)?
Trombocitele
459. CS. Ce reprezintă prin sine ţesutul granulant?
Ţesut epitelial, ce acoperă treptat defectul marginilor plăgii
Ţesut cicatriceal dur
Ţesut necrotic cu o concentraţie înaltă a microorganismelor
Ţesut conjunctiv fin cu capilare nou formate
Cheag dens în plagă, ce se formează în urma adeziei şi agregării trombocitelor şi trombozei capilarelor şi venulelor
460. CM. Ce funcţii fiziologice are ţesutul granulant?
Protecţia plăgii de penetrarea microbiană
Realizarea hemostazei
Contribuie la restabilirea integrităţii dermului
Completarea defectului de plagă
Sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat
461. CM. Ce este caracteristic pentru faza a treia a procesului de plagă (faza formării şi reorganizării cicatricei)?
Acidoza tisulară
Micşorarea activităţii fibroblaştilor
Fenomenul contracţiei plăgii
Infiltraţia leucocitară
462. CS. Fenomenul de contracţie a plăgii în procesul de vindecare a acesteia se explică prin:
Substituirea defectului de plagă prin ţesut de granulaţie
Dispariţia edemului (deshidratarea plăgii)
Migrarea spre plagă a fibroblaştilor şi sinteza fibrelor de colagen şi a fibrelor elastice
Proliferarea reţelei capilare în plagă
463. CS. De unde începe epitelizarea plăgii?
De la mijlocul plăgii
Din profunzimea plăgii
De la marginile plăgii
De la cea mai vascularizată zonă a plăgii
Uniform de pe toată suprafaţa
464. CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor:
Sub crustă
Regenerarea primară amânată
Regenerarea secundară
Regenerarea primară
Regenerarea secundară precoce
465. CM. Indicaţi condiţiile, necesare pentru vindecarea plăgii prin intenţie primară.
Absenţa infecţiei în plagă
Poluarea (contaminarea) microbiană masivă a plăgii
Aderarea intimă a marginilor plăgii
Lipsa hematoamelor, corpilor străini şi a ţesutului necrotic în plagă
Defect cutanat extins şi cu aspect (formă) complex
466. CS. Vindecarea necomplicată a plăgii operatorii are loc:
Prin regenerare secundară
Prin regenerare primară
Prin regenerare secundară precoce
Prin regenerare primară amânată