Care din schemele radiografice mai des se întrebuinţează pentru citirea radiografiilor la sugari?
schema Putti
schema Reinber
schema Ombredane
schema Hilgenruner
schema Rădulescu
Care din semnele radiografice sunt caracteristice pentru luxaţia congenitală la sugari:
întârzierea apariţiei nucleului de osificare
mărirea unghiului acetabular
micşorarea unghiului acetabular
lateralizarea porţiunii proximale a femurului
deformaţia capului osului femoral
La ce vârstă începe tratamentul luxaţiei congenitale de şold:
după dispariţia hipertonusului muscular fiziologic
la vârstă de 6 luni a copilului
la vârstă de 3 luni a copilului
la vârstă de 1 lună a copilului
imediat după diagnosticarea patologiei
Tratamentul displaziei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari :
aplicarea dispozitivelor de adducţie a femurului
aplicarea dispozitivului derotator (cizmei derotatorie)
aplicarea dispozitivelor de rotaţie internă a femurului
aplicarea dispozitivelor de abducţie a femurului
aplicarea dispozitivelor de rotaţie externă a femurului
Care sunt cele mai des întrebuinţate metode de tratament conservator a luxaţiei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari:
reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de abducţie a femurului
reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de adducţie a femurului
reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de rotaţie internă a femurului
reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de rotaţie externă a femurului
După care metode de tratament a luxaţiei congenitale de şold se întâlnesc mai puţine complicaţii:
reducere închisă sub narcoză
reducere deschisă
metoda funcţională
fixarea extremităţilor pelvine poziţie de rotaţie interna
reducerea treptată a luxaţiei congenitale de şold cu aparate ghipsate după Zelenin
Care sunt cele mai dese complicaţii întâlnite în tratamentul luxaţiei congenitale de şold:
atrofia musculară a extremităţii pelvine
necroză aseptică a capului osului femural
contractura în articulaţia coxo-femurală
fractura femurului
leziunea nervului sciatic
Până la ce vârstă este indicat tratamentul conservator a luxaţiei congenitale de şold:
pâna la vârsta de un an
pâna la vârsta de 3-4 ani
după 4 ani
pâna la vârsta de 2 ani
pâna la vârsta de 6 ani
Care sunt semnele deformităţii echino-varus-strâmb la picior:
extensia plantei piciorului
flexia plantară a piciorului
marginea laterală a piciorului coborâtă, deplasată în jos
marginea laterală a piciorului ridicată, deplasată în sus
supinaţia piciorului
Semnele principale a piciorului echino-varus strâmb
deplasarea antipiciorului cu formarea unghiului deschis medial
pronaţia piciorului
deplasarea antipiciorului cu formarea unghiului deschis lateral
0Ce schimbări au loc la bolnavii care suferă de picior echino-varus strâmb din partea aparatului osteomuscular a extremităţii pelviene:
recurvaţia în articulaţia genunchiului
pronaţia plantei piciorului
rotaţia internă a gambei
rotaţia externă a gambei
supinaţia plantei piciorului
Care forme a piciorului echino-varus strâmb se întâlnesc mai des:
forma gravă
tipice
atipice
forma medie
forma uşoară
Particularităţile poziţiei plantei în picior echino-varus strâmb:
calcă pe partea medială a piciorului
calcă pe călcâi
planta rotată extern
calcă pe vârful degetelor
calcă pe marginea laterală a piciorului
Starea aparatului ligamentar al piciorului echino-varus strâmb:
aparatul ligamentar este schimbat
supinatorii piciorului sunt scurţi
osul astragal se află în luxaţie
osul astragal se află în poziţia normală
aparatul ligamentar nu este schimbat
Care din musculatura gambei ia parte în formarea piciorului echino-varus strâmb:
muşchiul tibial posterior
muşchiul tibial anterior
flexorul halucelui lung
tricepsul sural
flexorii digitali comuni
Când se începe tratamentul bolnavului cu picior echino-varus-strâmb cu aparate ghipsate
după cicatrizarea umbelicului
peste 3-4 săptămâni după naşterea copilului
după 6 luni
după 3 ani
din prima zi după naştere
0În ce consta tratamentul ortopedic al piciorului echino-varus-strâmb
aplicarea tracţiei continue
aplicarea dispozitivelor de abducţie
aplicarea dispozitivelor de adducţie
reducerea închisă sub narcoză şi aplicarea aparatelor ghipsate
redresarea treptata a componentelor şi aplicarea aparatelor ghipsate
Până la ce vârstă se prelungeşte tratamentul conservator a piciorului echinovarus-strâmb
până la l an
până la 6 lun
până la 2-3 ani
până la 3-4 ani
după 5 ani
De la ce vârstă se recomandă intervenţii chirurgicale în caz de eşec a tratamentului conservator a piciorului echino-varus-strâmb:
la 2 ani
la 3 ani
la l an
la 4 ani
la 5 ani
Care din intervenţiile chirurgicale sunt indicate în piciorului echino-varusstrâmb:
la aparatul teno-ligamentar
la oasele piciorului
transplantarea locului de inserţie a tendoanelor
la tendoane
la nervi
Conduita curativă după terminarea tratamentului piciorului echino-varusstrâmb:
terapie mecanică
încălţăminte ortopedică
masaj a gambei şi piciorului
proceduri fizioterapeutice
gimnastică medicală
În luxaţia congenitală de şold se va depista:
limitarea extensiei
limitarea mişcărilor nu se va depista
limitarea abducţiei
limitarea adducţiei
limitarea flexiei
După Ortolani „semnul resortului" se poate percepe de la naştere până la aproximativ:
3 luni
4 săptămâni
6 luni
2 săptămâni
6 săptămâni
Prezenţa „semnului resortului" şi a unor aspecte radiografice suspectabile la sugar impune un tratament:
Nu se aplică nici un tratament până la 1 an
Reducere sângerândă şi imobilizare ghipsată
Extensie continuă pentru reducerea lentă şi imobilizare ghipsată
De reducere ortopedică şi imobilizare ghipsată
De menţinere a membrelor pelvine în abducţie, flexie şi rotaţie externă
Leziunea laterală a vasului sanguin implică defectul peretelui până la?
Leziunea transversal incompletă
Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/5
Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/2
Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/3
Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/4
În hemoragia de gradul-I se pierde o cantitate de sânge de până la?
40%
5%
30%
10%
20%
Indicaţi hematocritul în hemoragia de gradul-III ?
38 - 32%
45 - 40%
Mai mic de 25%
30 - 24%
50 - 45%
În caz de calamităţi la punctual medical al brigăzii se va prepara sânge de ... ?
0 (1) Rh (-)
AB (IV) Rh (+)
A (ll) Rh (+)
0 (l) Rh (+)
AB (IV) Rh (-)
Pentru proba biologic e necesară o cantitate de sânge ?
75 ml
50 ml
100ml
25 ml
150 ml
Ce probe la compatibilitate se fac înaintea transfuziei ?
Proba la temperatură
Biologică
Proba garoului
Proba la compatibilitate după AB (după grupă)
Proba la compatibilitate după rezus-factor
Ce măsuri de urgenţă se iau în şoc posttransfuzional ?
Se transfuzează în get cantitatea rămasă
Micşorarea vitezei de transfuzie (frecvenţa picăturii mai rară)
Întreruperea transfuziei
Se efectuează blocada paranefrală
Se administrează antehistaminice
Valabilitate biologic a sângelui se determină ?
Prezenţa cheagurilor
Lipsa cheagurilor
Lipsa hemolizei
Stratificarea bine limitată
Prezenţa hemolizei
Cauzele hemoragiei secundare precoce ?
Traumatizarea în timpul transportării (fără imobi1izarea de transport sau imobilizarea imperfectă)
Alunecarea ligaturii
Expulzarea trombulu de unda pulsativă
Implicarea în proces a trombului format
Erozia vasului sanguine la implicarea peretelui în proces inflamator
În leziunile vaselor magistrale şi hemoragiile intratisulare se determină ?
Dereglarea funcţiei membrului
Păstrarea funcţiei membrului
Mărirea în volum a membrului
Mărirea temperaturii locale a membrului
Paliditatea tegumentelor distal de leziune
Leziunea vasculară marginală implică defectul peretelui vascular până la... ?
Până la 1/2
Până la 1/5
Până la 1/4
Leziunea totală
Până la 1/3
Leziunile vaselor sanguine pot fi ...
Transversal înalte
Transversal complete
Tangenţiale
Transversal incomplete
Entorsii vasculare
Hemoragiile pot fi:
secundare precoce
primar tardive
secundare tardive
Primare
primar amânate
După metoda Baraşcov determinăm gradul hemoragie după ...?
După tensiunea arterială
Densitatea sângelui
După puls
După hematocrit
După volumul sângelui circulant
Cauzele hemoragiei secundare tardive?
Traumatizarea în timpul transportării (fără imobilizarea de transport sau imobilizarea imperfectă)
Transfuzia de sânge se poate efectua...
intraosos
intravenos
subcutan
intramuscular
intracavitar
Complicaţiile precoce a leziunilor vaselor sanguine ?
Contractura ischemică
Agitaţie motoră
Paralizia membrului
Gangrena ischemică a membrului
Embolia cu cheag
Complicaţiile tardive a leziunilor vaselor sanguine ?
Flebite
Dereglări trofice
Infecție anaerobă
Septico-toxemie
Infecție purulentă
0În hemoragia de gradul-II se pierde o cantitate de sânge de până la?
Frecvenţa pulsului în hemoragie de gradul-III ?
120-130
135-125
76-84
Mai mult de 130
90-110
Indicaţi tensiunea arterial sistolică în hemoragia de gradul-II ?
Mai puţin de 80
95-85
110-100
125-115
Indicaţi hematocrirul în hemoragia de gradul-I ?
Verificarea aplicării corecte a garoului ?
Prezenţa slabă a pulsului la periferie
Prezenţa pulsului la periferie
Cianotizarea tegumentelor distal de garou
Lipsa pulsului la periferie
Paliditatea tegumentelor distal de garou
Aplicării incorectă a garoului ?
În ischemia decompensată, dar reversibilă a segmentului distal leziunii vasculare se va determina?
Lipsa mişcărilor active
Păstrarea mişcărilor pasive
Păstrarea mişcărilor active
Dereglări senzitive
Dereglări motorii
În leziunea nervilor periferici - Neuropraxis reprezintă... ?
Secţionarea fibrei nervoase şi a tubului endoneural cu formarea capătului proximal şi a celui distal
Întreruperea continuităţii axonului şi a fascicolului nervos
Întreruperea axonului nervos
Dereglarea transmiterii impulsului nervos, fără întreruperea integrităţii tunicii mielinice şi a axonului
Întreruperea axonilor şi intrafasciculară a trunchiului