Intensitatea durerii în plagă este în funcţie de următorii factori:
Rapiditatea producerii plăgii
Intensitatea hemoragiei
Numărul de receptori nervoşi în ţesuturile zonei lezate
Caracteristica obiectului traumatizant
Capacitatea răspunsului imun
În care situaţii durerea în caz de producere a plăgii poate fi semnificativ mai redusă sau chiar poate absenta?
În cazul efectuării operaţiilor cu anestezie locală sau generală
În caz de producere a plăgii cu un obiect ascuţit, de exemplu cu bisturiul
La traumatizaţii în stare de şoc
La traumatizaţii în stare de ebrietate alcoolică
În caz de plagă, ce penetrează doar pînă la nivelul ţesutului celuloadipos subcutanat
Intensitatea hemoragiei din plagă este determinată de următorii factori:
Starea hemodinamicii sistemice
Rapiditatea producerii leziunii
Adîncimea plăgii
Starea sistemului coagulant
Calibrul vasului lezat şi tipul acestuia (arteră, venă)
În care situaţii lezarea chiar şi a vaselor de calibru mic se asociază cu hemoragie pronunţată şi pune în pericol viaţa bolnavului?
La bolnavii cu ciroză hepatică
La bolnavii cu hipotonie
La bolnavii cu hemofilie
La bolnavii ce primesc anticoagulante
La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică severă
De către care factori este determinat gradul de dehiscenţă a marginilor plăgii?
Timpul, scurs de la momentul traumei
Rapiditatea leziunii
Gradul de contaminare a obiectului vulnerant
Direcţia plăgii în raport cu direcţia liniilor elastice Langher
Dimensiunea şi adîncimea plăgii
De către care factori sunt determinate simptomele clinice generale în caz de plagă?
Dragul de dehiscenţă a marginilor plăgii
Caracterul obiectului vulnerant
Dezvoltarea procesului inflamator
Leziunea directă a receptorilor nervoşi
Anemia şi şocul
Care plăgi se consideră premeditate?
Criminale
Militare
Ocazionale
Chirurgical
Industriale
Ce plăgi se evidenţiază în funcţie de caracterul lezării ţesuturilor?
Tocată
Lacerată
Tăiată
Prin armă de foc
Ocazională
Prin înţepare
Muşcată
Mixtă
Chirurgicală
Purulentă
Ce tip de leziune nu se referă la clasificarea plăgilor după caracterul lezării ţesuturilor?
Industrială
Contuzionată
La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală?
La locul de muncă
Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor prin înţepare.
Dehiscenţa marginilor plăgii este semnificativă
Pericol mare de lezare a structurilor interne
Dehiscenţa marginilor plăgii nu este mare
Hemoragia externă nu este semnificativă
Apar după muşcături ale animalelor
Care este mecanismul de apariţie a plăgii lacerate?
Apare la acţiunea unui obiect masiv ascuţit asupra ţesuturilor
Apare la acţiunea unui obiect bont masiv asupra ţesuturilor
Apare la lezarea transfixiantă prin armă de foc
Apare după muşcătura unui animal mare
Apare la acţiunea unui obiect îngust şi ascuţit
Indicaţi cel mai infectat tip de plagă.
Mușcată
Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor muşcate.
Riscul infectării cu rabie
Pericolul dezvoltării infecţiei putride
Pericolul lezării organelor interne
Prezenţa a trei zone de lezare a ţesuturilor
Zona lezării nu este mare
Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:
Recent infectate
Aseptice
Necrotice
Putride
Purulente
Ce plagă se consideră infectată?
Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul
Orice plagă ocazională
Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 10^3 (1.000)
Plaga, în care există un proces purulent
Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 10^5 (100.000)
Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de:
10^5 (100.000) pe un gram de ţesut
10^4 (10.000) pe un gram de ţesut
10^3 (1.000) pe un gram de ţesut
10^2 (100) pe un gram de ţesut
10^1 (10) pe un gram de ţesut
Ce factori contribuie la dezvoltarea infecţiei în plagă?
Prezenţa hematomului, a ţesuturilor devitalizate în plagă
Scăderea reactivităţii organismului (anemia, şocul, imunodepresia, diabetul zaharat)
Dereglarea vascularizării zonei lezate
Nivelul înalt de contaminare bacteriană
Dehiscenţa semnificativă a marginilor plăgii
Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului
Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal
Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc?
Zona necrozei traumatice primare
Zona edemului traumatic
Zona canalului plăgii
Zona de comoţie moleculară
Zona necrozei terţiare
