După iniţierea transfuziei de sînge, starea bolnavului este apreciată:
Peste 5 minute
Peste 15 minute
Peste 30 minute
Fiecare oră
Fiecare 2 ore
După finisarea transfuziei de sînge, starea bolnavului este apreciată:
Peste 1 oră
Peste 2 ore
Peste 24 ore
Conform clasificării contemporane, complicaţiile şi reacţiile post-transfuzionale se divizează în:
Acute (imediate)
Tardive
Amînate
Imune
Non-imune
Către complicaţiile şi reacţiile post-transfuzionale acute non-imune se referă:
Reacţiile pirogene
Reacţiile febrile antigenice non-hemolitice
Şocul hemotransfuzional
Leziunea pulmonară acută post-transfuzională sau sindromul “TRALI” (transfusion-related acute lung injury)
Supraîncărcarea circulaţiei sau “TACO” (transfusion associated circulatory overload)
Sepsisul acut şi şocul endotoxic
Intoxicarea cu citrat şi hiperkaliemia
Reacţiile alergice (urticaria)
Embolia cu aer, trombembolia
Reacţiile anafilactice
Către complicaţiile şi reacţiile post-transfuzionale acute imune se referă:
Leziunea pulmonară acută post-transfuzională sau sindromul “TRALI” (transfusionrelated acute lung injury)
Reacţiile post-transfuzionale uşoare se caracterizează prin:
Elevarea temperaturii corpului cu un 1°C
Elevarea temperaturii corpului cu 1,5-2°C
Elevarea temperaturii corpului cu peste 2°C
Cefalee
Frison
Reacţiile post-transfuzionale de gravitate medie se caracterizează prin:
Reacţiile post-transfuzionale grave se caracterizează prin:
În timpul hemotransfuziei este posibilă contaminarea recipientului cu următoarele infecţii:
Virusul imunodeficienţei umane tip 1 şi 2
Hepatita virală B şi C
Hepatita virală A şi E
Sifilis
Citomegalovirus
Către perioadele şocului hemotransfuzional nu se referă:
Perioada de şoc propriu-zisă
Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute)
Perioada de septicotoxemie
Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei)
Perioada stabilizării hemodinamicii
Perioada preoperatorie în toate patologiile chirurgicale începe din momentul:
Internării bolnavului în staţionar şi oformării fişei de observaţie clinică
Apariţiei la bolnav a primelor simptome ale patologiei
Stabilirii diagnosticului chirurgical şi luarea deciziei de tratament operator
Transportării bolnavului în sala de operaţie şi pregătirii către anestezie
Prelucrării şi delimitării cîmpului operator
Perioada preoperatorie în toate patologiile chirurgicale finalizează odată cu:
Luarea deciziei referitoare la necesitatea în tratament operator și primirea acordului informat în formă scrisă din partea pacientului
Inducerea în anestezie
Incizia pielii
Transportarea bolnavului în sala de operație
Prelucrarea și delimitarea câmpului operator
La scopurile de bază ale perioadei preoperatorii se referă:
Profilaxia complicaţiilor tromboembolice
Aprecierea grupei sangvine a bolnavului şi pregătirea sîngelui pentru hemotransfuzie
Diminuarea riscului intervenţiei chirurgicale preconizate
Efectuarea antibioticoterapiei masive
Obţinerea efectului curativ maximal de la intervenţia preconizată
Perioada preoperatorie este divizată convenţional în următoarele etape:
De pregătire
De staţionar
De recuperare
De diagnostic
De ambulator
Probele funcţionale Ghence şi Shtanghe pot fi utilizate în perioada preoperatorie pentru evaluarea:
Rezervei compensatorii a organelor sistemului respirator şi circulator
Funcţiei hepatice
Gradului de urgenţă a operaţiei preconizate
Stării de nutriţie a pacientului chirurgical
Gradului de risc al complicaţiilor tromboembolice
Indicaţi examinările instrumentale şi de laborator ce se efectuează în mod standard în perioada preoperatorie.
Analiza generală a sîngelui
Analiza sîngelui la HIV şi hepatitele B, С, D
Analiza generală de urină
Electrocardiografia
USG cavităţii abdominale
La examinarea unui bolnav, internat în secţia de chirurgie pentru intervenţie chirurgicală programată, medicul curant a depistat sufluri patologice în regiunea precordială şi dereglarea ritmului cardiac. Ce măsuri trebuie să întreprindă medicul curant în primul rînd?
Externarea imediată a pacientului pentru examinări suplimentare în condiţii de ambulator
Transferul bolnavului în clinica cardiologică specializată pentru tratamentul patologiei cardiace
Efectuarea intervenţiei programate
Solicitarea consultaţiei medicului cardiolog şi a terapeutului
Familiarizarea cu rezultatele examinărilor instrumentale a cordului
Cel mai răspîndit sistem de evaluare a riscului operator este:
Scara Glasgow
Sistemul POSSUM
Indexul Allgower
Sistemul ASA
Formula Moore
În timpul evaluării riscului operator conform sistemului ASA, bolnavul cu patologie concomitentă decompensată, ce necesită a fi operat în mod urgent, va fi atribuit:
Clasei III E
Clasei IV С
Clasei V С
Clasei IV E
Clasei V E
Indicaţiile absolute către operaţie se stabilesc doar în caz de:
Prezenţa patologiei, ce prezintă pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a pacientului, cu o eficacitate similară a tratamentului chirurgical şi conservator
Prezenţa patologiei, ce prezintă pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a pacientului, ce poate fi tratată doar prin intermediul intervenţiei chirurgicale
Prezenţă a tumorii maligne
Prezenţa patologiei, ce poate fi tratată doar prin intervenţie chirurgicală, dar care nu prezintă un pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a bolnavului
Leziuni traumatice
Indicaţi patologiile, în care indicaţiile către operaţie sunt absolute.
Ateroma regiunii occipitale a capului
Boala varicoasă necomplicată a membrelor inferioare
Adenocarcinom gastric fără metastaze sau concreştere în organele adiacente
Apendicita acută
Hernia inghinală strangulată
Indicaţi patologiile, în care indicaţiile către operaţie sunt relative.
Plaga tăiată cu lezarea arterei femurale
Lipoma regiunii lombare
Ulcerul duodenal multiplu recidivant
Ocluzia intestinală acută
Ce maladii sau stări patologice asociate servesc drept contraindicaţie către operaţia imediată în caz de hemoragie intraperitoneală masivă activă?
Şocul hipovolemic
Infarctul miocardic acut
Şocul septic
Accidentul vascular cerebral acut (ictus)
Niciuna dintre cele enumerate
Efectuînd pregătirea psihologică către operaţie, medicul este obligat să-i prezinte pacientului următoarea informaţie:
Date despre diagnostic
Particularităţile tehnice ale operaţiei preconizate (tipul anastomozei, tipurile de sutură)
Prezenţa metodelor alternative de tratament
Rezultatele intervenţiei similare la alţi pacienţi, ce sunt spitalizaţi la moment în secţie
Eventualele complicaţii, legate de intervenţia chirurgicală preconizată
