CM Valva aortică:
Diferă structural de valva trunchiului pulmonar
Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar
Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi
Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă
Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă
CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
Fibre musculare netede
Fibre musculare atipice dispuse în miocard
Fascicule musculare longitudinale
Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular
Doi pedunculi musculari
CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng
Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept
Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept
Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial
Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare
CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
Realizează activitatea ritmică a inimii
Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor
Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului
Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta
Realizează automatismul inimii
CM Cu privire la endocard:
Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii
La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor
E bine pronunţat pe septul interventricular
La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat
Pe septul interventricular este foarte fin
CS Miocardul:
Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor
La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule
E cel mai bine dezvoltat strat al cordului
Constă din ţesut muscular scheletic
Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule
CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
Există drept şi stâng
Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
Cel stâng este mult mai mare decât cel drept
Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic
Cel stâng este unit cu septul interventricular
CM Pericardului i se disting fețele:
Pleurală
Sternocostală
Diafragmatică
Mediastinală dreaptă şi stângă
Costală
CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale cordului:
Transversală
Oblică
Orizontală
Verticală
Mediană
CM Circulaţia sangvină la făt:
Este pulmonară
Este placentară
Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus
Are loc numai prin artere
Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive
CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
Sistola generală
Sistola atriilor
Diastola generală
Sistola ventriculelor
Diastola ventriculelor
CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
Stratul intern al inimii.
Stratul extern al inimii
Epicardul
Două lamele ale pericardului fibros
O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros
CM Faţa sternocostală a pericardului:
Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI
Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX
Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare
Acoperă pe deplin faţa internă a sternului
Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă
CM Lichidul pericardic:
Facilitează alunecarea cordului
Împiedică mişcările inimii
E un lichid seros
Se prezintă ca un lichid vâscos
Se află intre pericardul fibros şi seros
CS Şocul apexian se determină:
La apexul inimii
În spaţiul intercostal III din stânga
La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta
În spaţiul intercostal IV din dreapta
Pe linia medioclaviculară stângă
CM Poziţia cordului:
Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie
La hiperstenici este orizontală
La normostenici capătă o poziţie oblică
La femei este transversală
La astenici e verticală