Sunt în număr de cinci.

Pornesc din reţeaua carpiană dorsală.

Reprezintă ramuri ale arterei ulnare.

Pornesc de la arcada palmară profundă.

Se divid în câte două aa. digitales dorsales.

E situată sub tendoanele flexorilor degetelor.

Se formează din ramura profundă a arterei ulnare şi artera radială.

Dă naştere la arterele digitale palmare comune.

Uneori e formată numai de artera radială.

Se proiectează la 2,5 cm proximal de plica palmară mijlocie.

Arterei axilare.

Arterei mediane.

Arterei subclaviculare.

Arterei humerale.

Arterelor radială şi ulnară.

La nivelul articulaţiilor.

La nivelul treimii medii a braţului.

La nivelul mâinii.

Pe faţa anterioară a braţului.

În şanţul radial.

A. circumflexa humeri posterior (din a. axillaris) şi a. profunda brachii (din a. brachialis).

A. circumflexa humeri anterior (a. axillaris) şi a. circumflexa humeri posterior (a. axilaris).

A. circumflexa humeri anterior (a. axillaris) şi a. collateralis ulnaris superior (a. brachialis).

A. circumflexa humeri posterior (din a. axillaris) şi a. thoracoacromialis (din a. axilaris).

A. profunda brachii (din a. brachialis) şi a. thoracoacromialis (a. axillaris).

R. carpeus palmaris (de la a. radialis) şi r. palmaris profundus (din a. ulnaris).

R. carpeus palmaris (din a. ulnaris) şi ramurile terminale ale a. interossea posterior.

R. carpeus dorsalis (din a. radialis) şi r. carpeus dorsalis (din a. ulnaris).

Ramurile terminale ale arterelor interosoase (anterioară şi posterioară) şi rr. carpei dorsales (din aa. radialis et ulnaris).

R. carpeus lateralis (din a. metacarpea I) şi r. carpeus dorsalis (din a. radialis)

R. profundus (din a. ulnaris) şi r. palmaris superficialis (din a. radialis).

R. palmaris superficialis (din a. radialis) şi a. ulnaris.
adială.

R. profundus (din a. ulnaris) şi a. radialis.

Segmentele distale ale arterelor ulnară şi radială.

R. palmaris superficialis (din a. radialis) şi a. interossea anterior.

Sunt grupate în superficiale şi profunde.

Nu conţin valve.

Sunt legate prin anastomoze numeroase.

Cele profunde sunt mai dezvoltate ca cele superficiale.

Toate transportă sângele în vena axilară (sistemul venei cave superioare).

Încep cu arcus venosus palmaris profundus.

Işi au originea pe arcus venosus palmaris superficialis.

Pornesc din rete venosum dorsale manus.

Pe faţa palmară sunt mai subţiri.

Pot fi explorate pe viu prin inspecţie şi palpaţie.

Începe din arcus venosus palmaris superficialis.

Reprezintă în aparenţă o continuare a v. metacarpea dorsalis I.

Cei mai numeroşi afluenţi ai săi sunt venele superficiale din regiunea braţului.

La nivelul fosei cubitale anastomozează cu v. bazilică (prin v. mediana cubiti).

Trece prin şanţul bicipital lateral şi şanţul deltoidopectoral.

Reprezintă continuarea venei metacarpiene dorsale IV.

Pe antebraţ trece prin şanţul ulnar.

Afluează în vena cefalică.

La nivelul fosei cubitale în ea se varsă vv. ulnares.

Pe braţ perforează fascia brahială.

Se află pe faţa anterioară a antebraţului.

E dotată cu mai multe valve.

Are un traiect oblic de la v. cephalica spre v. basilica.

Anastomozează cu venele profunde.

Poate avea ca afluent principal v. mediana antebrachii.

Sunt variabile.

După aplicarea unui garou se palpează cu uşurinţă.

Pot fi abordate chirurgical (pentru injecţii intravenoase, recoltare de sânge).

Însoţesc arterele.

Nu anastomozează cu venele profunde.

Sunt impare.

Însoţesc arterele.

Includ două arcade venoase palmare - proximală şi distală.

Din venele profunde ale antebraţului iau naştere două vene brahiale.

Venele brahiale afluează în mod separat în vena axilară.

Nu posedă valve.

Se continuă cu vena subclaviculară.

Reprezintă continuarea trunchiului venos comun format în urma confluerii pe braţ a venelor brahiale.

Are un traiect comun cu cel al arterei omonime.

Nu posedă afluenţi.

Nu posedă valve.

Afluenţi ai ei anastomozează cu afluenţi ai venei cave inferioare.

Formează anastomoze porto-cave.

Afluează în atriul drept la nivelul articulaţiei condrosternale III din dreapta.

Are o lungime de 12 - 16 cm.

Sunt grupaţi în nodi lymphatici cubitales şi nodi lymphatici axillares.

Din ei mai pot face parte şi nodi lymphatici interpectorales din peretele
anterior al cavităţii axilare.

Variază numeric.

Pe viu pot fi exploraţi prin palpaţie, limfoangioadenografie.

Sunt mai numeroşi la bărbaţi.

Sunt localizaţi în fosa cubitală, imediat sub piele, lângă venele superficiale.

Sunt în număr de 10 – 15.

Spre ei e transportată toată limfa de la formaţiunile anatomice ale mâinii şi antebraţului.

Limfa de la ei e transportată spre ganglionii limfatici axilari.

Se palpează cu 2 - 3 cm inferior de epicondilul medial al humerusului.

Se află în masa ţesutului celuloadipos din cavitatea axilară.

Sunt foarte numeroşi (12 - 45).

O parte a lor e localizată în apropierea pereţilor cavităţii axilare, alta - lângă pachetul neurovascular.

Formează şase grupuri.

Spre ei este transportată limfa numai de la membrul superior.

Lateral (humeral).

Anterior (pectoral).

Central.

Subscapular (posterior).

Interpectoral.

Sunt grupate în superficiale şi profunde.

Afluează în ganglionii limfatici cubitali şi axilari.

Cele superficiale sunt localizate în apropierea nervilor pieloşi.

Cele superficiale formează grupurile lateral, medial şi posterior.

Cele profunde însoţesc ramurile plexului brahial.

N. radialis.

N. axillaris.

A. circumflexa humeri posterior.

A. thoracodorsalis.

A. circumflexa scapulae.

A. N. medianus.

N. musculocutaneus.

A. recurrens ulnaris.

A. brachialis.

N. ulnaris.

N. radialis.

N. medianus.

A. profunda brachii.

Aa. collaterales ulnares superior et inferior.

A. interossea recurrens

A. circumflexa humeri anterior.

A. circumflexa humeri posterior.

A. circumflexa scapulae.

A. thoracoacromialis.

A. thoracodorsalis.

Arterele interosoase anterioară şi posterioară.

Arterele radială şi ulnară.

N. interosseus posterior.

N. medianus.

Arcada palmară profundă.