Membrana luminală a celulelor tubulare conține un cărăuş co-transportor pentru Na+-Cl, selectați segmentul:
tubul contort proximal;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul contort distal (portiunea initială);
tubul colector;
tubul colector cortical;
Menționați care din următoarele condiții NU determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular;
aport hidric deficitar
aport hidric excesiv
exces de Na+ în lichidul extracelular
pierderi hidrice zilnice crescute
concentrația scăzuta a sodiului in lichidul extracelular
Numărul leucocitelor crește în/după:
Viroze
boli parazitare
ingerare de alimente
inaniție proteica
iradieri masive cu raze X
Numărul leucocitelor NU creşte în/după :
Viroze;
boli parazitare;
ingerare de alimente;
inaniție proteica;
iradieri masive cu raze X;
Alcaloza metabolică poate fi determinată de:
hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;
O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii, cu EXCEPȚIA:
vasoconstricţie arterială;
vasoconstricţie venoasă;
creșterea secreției factorului natriuretic atrial (FNA);
creşterea eliberării de hormon antidiuretic
bradicardie;
Hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii
vasoconstricție arterială;
vasodilatare venoasă;
creșterea secreției de catecolamină;
creșterea eliberării de HAD;
Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC:
transmiterea unilaterala;
retenția sinaptica;
divergența;
iradierea excitației;
convergenta;
Pentru a măsura potențialul de repaus al membranei:
folosim un voltmetru special;
amplasăm ambii electrozi pe partea exterioară a membranei celulare;
trebuie să stimulăm fibra nervoasă cu un stimul pragal;
amplasăm ambii electrozi pe partea interioară a membranei celulare;
amplasăm un electrod pe partea exterioară a membranei celulare și altul în interiorul celulei;
Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele afirmații:
volumul sanguin total este de 5 1;
pH-ul sanguin este 7,0;
numărul hematiilor este aproximativ de 4,5-5 x 10 la puterea a 12-a/1;
numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1;
sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp;
Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:
volumul sanguin total este de 7 1;
pH-ul sanguin arterial este 7,4;
numărul hematiilor este aproximativ de 5 x 10 la puterea a 12/1;
Plachetele au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:
sunt produse în măduva osoasă roșie, din megacariocite;
sunt în număr mai mare ca hematiile;
pot adera la peretele vascular lezat;
secretă factori cu rol in hemostaza microcirculatorie;
sunt celule nucleate;
Plachetele:
sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
pot adera de peretele vascular lezat;
sunt produse în măduva osoasă roşie, din megacariocite;
secretă factorilor cu rol in hemostaza primară (microcirculatorie);
Postactiunea (reverberația ) este:
proprietatea sinapsei;
proprietatea centrului nervos;
circulația excitației printr-un «inel» neuronal;
răspunsul efectorului și după întreruperea excitației receptorilor;
Potențialele de acțiune axonale:
se propagă decremențial;
se transmit mai rapid în axonii cu diametrul mare;
se propaga saltator în axonii amielinizati;
sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau corpul neuronal;
determina creșterea permeabilității pentru ionii de Ca2+ în butonul axonic;
Potențialul de acțiune a unei singure fibre nervoase:
este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru sodiu;
nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive;
se poate suma cu un alt potențial de acțiune;
se amplifica, dacă intensitatea stimulului depășește pragul;
se supune legii "tot sau nimic";
Potențialul de acțiune:
este un potențial gradat;
este produs de stimulii subpragali;
începe cu repolarizarea declanșată de efluxul ionilor de clor;
are o viteză de propagare mai lent în fibrele nervoase groase;
se propagă fără decrement;
Potențialul de repaus a unei fibre nervoase:
este determinat de distribuția egală a ionilor pe ambele părți ale membranei;
este determinat de permeabilitatea selectivă a membranei pentru ioni;
pompa sodiu-potasiu-ATPaza nu are nici un rol;
este determinat de influxul ionilor de calciu;
este determinat de ionii de potasiu;
Potențialul de repaus al membranei este determinat de:
Difuzia liberă a ionilor de potasiu în ambele direcții;
Difuzia ionilor de sodiu spre interiorul celulei;
Deschiderea canalelor ligand (chimic) - dependente;
Deschiderea canalelor voltaj dependente;
Deschiderea tuturor canalelor;
Potențialul membranar de repaus:
este de 80 mv în neuron;
este negativ;
este determinat de conductanța crescuta a K+ în repaus
este determinat de conductanța scăzuta a Ca++ în repaus;
este menținut de contribuția indirecta a pompei de Na-K;
Potentialul postsinaptic de excitație (PPSE):
este capabil sa se sumeze în timp;
nu se sumează;
amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
se supune legii «tot sau nimic»;
nu se supune legii «tot sau nimic»;
Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:
Lichidele circulă între capilare și țesuturi, prin filtrare și reabsorbție;
Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide;
Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară;
Toate lichidele; care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația limfatică;
Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune oncotică mai mică.
Precizați concentrația corecta a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:
4 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
100 mEq/1 HCO3-;
70 mEq/1 Na+;
155 mEq/1 K+;
Precizați concentrația corectă a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:
95 mEq/1 Cl-;
Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici:
țesutul osos;
smalț;
rinichi;
glandele endocrine;
embrion;
Precizați in care din structurile enumerate se găsește apa in cantitate mare:
țesut osos;
mușchi;
smalț dentar;
splina;
Precizați răspunsurile corecte referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal;
stimulează secreția de renină;
inhibă eliberarea de vasopresină;
inhibă eliberarea de renina;
stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal;
Presiunea coloidosmotică a plasmei:
creşte în hiperproteinemii;
creşte după o ingestie de apă în exces;
este determinată în primul rând, de albumine;
creşte în proteinurie;
creşte în hipoproteinemii;
este mai mică faţă de cea din spațiul interstițial;
creşte după ingestia de NaCl în exces;
este determinată în primul rând de lipide;
este determinată 80% de albumine;
este determinată de către macromoleculele proteice;
Presiunea osmotica în condiții normale în lichidul din compartimentul extracelular NU este determinat de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
Răspunsul local se caracterizează prin:
amplitudine proporționala cu stimul;
amplitudine și durata constanta;
propagare locala decrementionala;
sumare temporospatiala;
propagare activa fără decrement;
Presiunea osmotica în spațiul extracelular în condiții normale este determinata de:
Răspunsurile postsinaptice
pot fi modulate de neuromodulatori și cotransmițători
pot fi de tip excitator sau inhibitor
nu se supun legii "tot sau nimic'
au aceeași baza ionica la răspunsul excitator și inhibitor
se supun legii "tot sau nimic"
Reglarea aportului hidric se realizează prin:
senzația de sete;
micșorarea presiunii oncotice;
prin progesterone;
creșterea osmolaritatii plasmatice;
uscăciune in cavitatea bucală;
Renina:
este secretata de aparatul juxta-glomerular;
este secretata de interstițiu renal;
este secretata în ficat;
transforma angiotensinogenul în angiotenzina I;
transforma angiotensina I în angiotensina II;
Repolarizarea fibrei nervoase:
în prima fază este lentă apoi devine rapidă;
apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea canalelor pentru potasiu;
pe imaginea grafică a potențialului de acțiune este reprezentată de panta ascendentă;
este asociată cu creșterea conductanței pentru Ca++;
este asociată cu creșterea conductanței pentru K+;
Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular.
aport hidric deficitar;
aport hidric excesiv;
exces de Na+ în lichidul extracelular;
pierderi hidrice zilnice crescute;
concentrația scăzuta a sodiului în lichidul extracelular;