CM La nivelul triunghiului clavipectoral de la artera axilară pornesc:
Artera toracică laterală.
Rr. subscapulares.
R. acromialis.
Artera toracică superioară.
Artera toracoacromială.
CM Artera toracoacromială lansează ramurile:
Acromială.
Scapulară.
Claviculară.
Deltoidă.
Subscapulare.
CS La nivelul triunghiului pectoral de la artera axilară se desprind:
Artera toracică supremă.
Artera subscapulară.
Artera brahială.
Artera circumflexă anterioară a braţului.
CS Cea mai voluminoasă ramură a arterei axilare este:
Artera profundă a braţului.
CM Artera subscapulară se divide în:
Artera circumflexă humerală anterioară.
Artera circumflexă humerală posterioară.
Artera toracodorsală.
Artera deltoidă.
Artera circumflexă a scapulei.
CS Artera circumflexă a scapulei abandonează cavitatea axilară prin:
Foramen quadrilaterum.
Foramen trilaterum.
Apertura superioară a cavităţii axilare.
Apertura inferioara a cavităţii axilare.
Triunghiul subpectoral.
CM Prin foramen quadrilaterum trec:
Nervul axilar.
Vena circumflexă a scapulei.
CM La formarea reţelei arteriale a cotului participă arterele:
Colaterală ulnară superioară.
Colaterală ulnară inferioară.
Colaterală medie.
Colaterală radială superioară.
Recurentă radială.
CM Artera radială:
Reprezintă o continuare a traiectului arterei brahiale.
Trece prin șanțul radial.
Este una din cele două ramuri terminale ale arterei brahiale.
Reprezintă artera colaterală a antebraţului.
Formează arcada superficială palmară.
Se proiectează în şanţul radial.
Se palpează în şanţul pulsului şi în tabachera anatomică.
Pentru a suspenda hemoragia poate fi comprimată pe ulnă.
Participă la irigarea muşchilor anteriori ai antebraţului, cu excepţia flexorului ulnar al carpului şi a pronatorului patrat.
Este însoţită de două vene radiale şi nervul radial.
CM La nivelul carpului există reţelele arteriale:
Carpiană comună.
Carpiană palmară.
Carpiană dorsală.
Carpiană medială.
Carpiană laterală.
CM La formarea reţelei carpiene palmare participă:
R. carpeus palmaris de la a. radialis.
Ramuri de la a. interossea anterior.
Rr. perforantes de la a. interossea posterior.
R. carpeus palmaris de la a. ulnaris.
R. carpeus de la a. comitans n. mediani.
CM Reţeaua carpiană dorsală e formată de:
R. carpeus dorsalis de la a. radialis.
R. carpeus dorsalis de la a. ulnaris.
Ramurile arterelor interosoase anterioară şi posterioară.
R. carpeus recurrens de la a. princeps policis.
Ramuri perforante de la arcada palmară profundă.
CM Arcada palmară profundă:
E situată sub tendoanele flexorilor degetelor.
Se formează din ramura profundă a arterei ulnare şi artera radială.
Dă naştere la arterele digitale palmare comune.
Uneori e formată numai de artera radială.
Se proiectează la 2,5 cm proximal de plica palmară mijlocie.
CM La nivelul membrului superior există anastomoze dintre ramurile:
Arterei axilare.
Arterei mediane.
Arterei subclaviculare.
Arterei humerale.
Arterelor radială şi ulnară.
CM Anastomozele arterelor membrului superior sunt localizate:
La nivelul articulaţiilor.
La nivelul treimii medii a braţului.
La nivelul mâinii.
Pe faţa anterioară a braţului.
În şanţul radial.
CM La nivelul colului chirurgical al humerusului anastomozează:
A. circumflexa humeri posterior (din a. axillaris) şi a. profunda brachii (din a. brachialis).
A. circumflexa humeri anterior (a. axillaris) şi a. circumflexa humeri posterior (a. axilaris).
A. circumflexa humeri anterior (a. axillaris) şi a. collateralis ulnaris superior (a. brachialis).
A. circumflexa humeri posterior (din a. axillaris) şi a. thoracoacromialis (din a. axilaris).
A. profunda brachii (din a. brachialis) şi a. thoracoacromialis (a. axillaris).
CM In regiunea palmei anastomozează:
R. profundus (din a. ulnaris) şi r. palmaris superficialis (din a. radialis).
R. palmaris superficialis (din a. radialis) şi a. ulnaris. adială.
R. profundus (din a. ulnaris) şi a. radialis.
Segmentele distale ale arterelor ulnară şi radială.
R. palmaris superficialis (din a. radialis) şi a. interossea anterior.
CM Venele membrului superior:
Sunt grupate în superficiale şi profunde.
Nu conţin valve.
Sunt legate prin anastomoze numeroase.
Cele profunde sunt mai dezvoltate ca cele superficiale.
Toate transportă sângele în vena axilară (sistemul venei cave superioare).
CM Venele superficiale ale membrului superior:
Încep cu arcus venosus palmaris profundus.
Işi au originea pe arcus venosus palmaris superficialis.
Pornesc din rete venosum dorsale manus.
Pe faţa palmară sunt mai subţiri.
Pot fi explorate pe viu prin inspecţie şi palpaţie.
CM Vena bazilică:
Reprezintă continuarea venei metacarpiene dorsale IV.
Pe antebraţ trece prin şanţul ulnar.
Afluează în vena cefalică.
La nivelul fosei cubitale în ea se varsă vv. ulnares.
Pe braţ perforează fascia brahială.
CM Pe antebraţ şi la nivelul fosei cubitale venele superficiale:
Sunt variabile.
După aplicarea unui garou se palpează cu uşurinţă.
Pot fi abordate chirurgical (pentru injecţii intravenoase, recoltare de sânge).
Însoţesc arterele.
Nu anastomozează cu venele profunde.
CM Vasele limfatice ale membrului superior:
Afluează în ganglionii limfatici cubitali şi axilari.
Cele superficiale sunt localizate în apropierea nervilor pieloşi.
Cele superficiale formează grupurile lateral, medial şi posterior.
Cele profunde însoţesc ramurile plexului brahial.
CM Muşchii anteriori ai braţului sunt irigaţi şi inervaţi de:
A. N. medianus.
N. musculocutaneus.
A. recurrens ulnaris.
A. brachialis.
N. ulnaris.
CM Articulaţia scapulohumerală este irigată din:
A. circumflexa humeri anterior.
A. circumflexa humeri posterior.
A. circumflexa scapulae.
A. thoracoacromialis.
A. thoracodorsalis.
CS Vascularizaţia articulaţiei cotului este realizată de:
A. profunda brachii.
A. ulnaris.
A. radialis.
Reţeaua arterială a cotului.
CS În şanţul bicipital lateral se află :
Vena cefalică.
Vena bazilică.
Nervul cutanat lateral (inferior) al braţului.
Nervul radial.
Ganglionii limfatici brahiali.
CM Prin şanţul bicipital medial trec:
Venele brahiale.
Nervul median.
Nervul musculocutanat
CM Canalul humeromuscular conţine:
Artera brahială profundă.
Venele brahiale profunde.
CM Canalul ulnar al carpului conţine:
Artera ulnara.
Venele ulnare.
Nervul ulnar.
Artera interosoasă anterioară
CM Cu referinţă la artera brahială:
Reprezintă continuarea arterei axilare.
Este amplasată în şanţul bicipital lateral.
Este parte componentă a fasciculului neurovascular al braţului .
Penetrează muşchiul coracobrahial.
În fosa cubitală se împarte în două ramuri
După traiect continuă artera brahială.
Este situată în şanţul medial al antebraţului.
Continuă până la apofiza stiloidă a radiusului.
Trece prin „tabachera anatomică”.
De la ea emerge artera interosoasă comună.
Lansează ramuri colaterale.
Ramura ei recurentă anastomozează cu a. colaterală medie de la a. profundă a braţului.
Este accesibilă pentru luarea pulsului.
Lansează ramuri musculare.
Lansează ramura palmară superficială
CS În reţeaua articulară a cotului anastomozează:
Artera colaterală radială cu a. recurentă interosoasă.
Artera recurentă radială cu a. colaterală medie.
Artera recurentă interosoasă cu a. colaterală medie.
Artera recurentă ulnară cu a. recurentă interosoasă.
Artera recurentă ulnară cu a. colaterală medie.
CM Artera interosoasă comună lansează:
Ramura carpiană dorsală.
Ramura carpiană palmară.
Artera interosoasă posterioară.
Ramura palmară profundă.
Artera interosoasă anterioară.
CS De la reţeaua arterială dorsală a carpului pornesc:
Arterele digitale comune.
Arterele digitale proprii.
Arterele metacarpiene dorsale.
Arterele metacarpiene palmare.
Arterele perforante.
CS Arcada palmară superficială este formată prin anastomoza:
Ramurei profunde a arterei radiale cu ramura superficială a arterei ulnare.
Arterei palmare superficiale din artera radială cu porţiunea distală a arterei ulnare.
Arterelor palmare comune cu arterele digitale proprii.
Arterelor metacarpiene dorsale cu cele palmare.
Arterelor metacarpiene palmare cu arterele digitale comune.
CS De la arcul palmar profund pornesc:
Arterele digitale palmare comune.
Arterele digitale palmare proprii.
CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
Uniform
Dextrocoronarian
Sinistrocoronarian
Dextrocoronarian mediu
Sinistrocoronarian mediu
CM Vena cefalică:
Începe de la reţeaua venoasă palmară a mâinii.
Ascinde pe faţa ulnară a antebraţului.
Începe de la reţeaua venoasă dorsală a mâinii.
Se varsă în vena brahială.
Face anastomoză cu vena bazilică.
Începe de la reţeaua venoasă dorsală a mâinii, pe partea ulnară.
Trece pe partea radială a antebraţului.
Pe braţ se plasează în şanţul bicipital medial.
Se varsă în una din venele brahiale.
Se varsă în vena axilară.
CM Arterele inimii:
Au origine constantă
Variază ca număr
Variază ca origine
În paralel cu ele pot exista artere suplimentare
Pot porni de la artera toracică internă
CM Venele inimii:
Sunt mai puţin numeroase ca arterele
Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar
Toate se varsă direct în camerele inimii
Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime
Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar
CM Inervaţia inimii este dată de:
Nervii şi ramurile cardiace
Plexurile cardiace extraorganice
Plexurile cardiace intraorganice
Nervul frenic
Plexul esofagian
CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:
Plexul anterior al atriilor
Plexul ventricular comun
Plexul posterior stâng
Plexul posterior al atriului stâng
Plexul atrioventricular superior
CS Arterele coronare pornesc de la:
Sinusul coronarian
Auriculele inimii
Bulbul aortei
Valvulele semilunare ale aortei
Arterele pulmonare
CM Artera coronară dreaptă irigă:
Atriul drept
Peretele posterior al ventriculului drept
Tot peretele posterior al ventriculului stâng
Septul interatrial
Septul interventricular (1/3 posterioară)
CM Artera coronară stângă vascularizează:
Peretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
Atriul stâng
Peretele anterior al ventriculului drept
Muşchiul papilar anterior al ventriculului stâng
CS Artera coronară stângă emite ramurile:
Interventricularis anterior şi ramus circumflexus
Interventriculară dreaptă
Ventriculară stângă
Atrială stângă
Septală
CS Dintre venele cordului valvule are:
Vena mare a cordului
Venele Thebesius
Vena cavă superioară
Vena cavă inferioară
CM Vena cordis magna:
Are origine în sinusul coronar
Ia naştere la nivelul apexului cordului
Colectează sângele din venele ambelor ventricule
Colectează sângele din venele septului interventricular
Se formează din venele minime ale cordului
CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
Ventriculul drept
Trunchiul pulmonar
CM Există trei grupuri de vene cardiace:
Afluenţii venei cordis magna
Venele sinusului coronarian
Venele anterioare ale inimii
Venele minime
Vena oblică a atriului stâng
CM Inima este inervată de:
Nervul cardiac cervical superior
Nervul cardiac cervical mediu
Plexul aortal toracic
Plexul subclavicular
Nervul cardiac cervical inferior
