C. s. Dați definiția farmacopeică a comprimatelor ca formă farmaceutică:
Comprimatele sînt preparate farmaceutice solide care conţin doze unitare din una sau mai multe substanţe active; se obţin prin comprimarea unui volum constant de substanţe active, asociate sau nu cu substanţe auxi1iare şi sînt destinate administrării pe cale oraIă.
forma farmaceutica obținută prin compresarea substanțelor medicamentoase și auxiliare la RTM;
comprimatele prezintă forma farmaceutică dozată, obținută prin compresarea substanțelor medicamentoase sau a amestecului de substanțe medicamentoase și auxiliare și este destinată administrării interne, externe, sublinguale, pentru implantare sau parenterale;
formă farmaceutică dozată pentru uz intern obținută prin presarea substanțelor medicamentoase și a celor auxiliare;
formă farmaceutică dozată obținută prin compactarea unor mase de compresare speciale la mașinile de comprimat cu excentric;
C. m. Clasificați prescripțiile comprimatelor:
substanțe comprimate direct;
comprimate presate;
comprimate friabile;
substanțe comprimate după granulare;
brichete;
C. m. Indicați comprimatele pentru uz special:
Comprimate sublinguale;
Comprimate de mestecat;
Comprimate vaginale;
Comprimatele gastrosolubile;
Comprimate efervescente;
C. s. Selectați comprimatele friabile:
norsulfazol;
dibazol;
ednit;
nitroglicerină;
asparcam;
C. s. Numiți țara care prima a anunțat despre presarea pulberilor în comprimate:
Marea Britanie, a. 1844;
SUA și Germania, a. 1846;
Elvetia și Franța, a. 1848;
Suedia, a. 1850;
Rusia, a. 1900;
C. s. Numiți țara care prima a oficializat comprimatele ca formă farmaceutică:
Suedia, a. 1901;
C. m. Indicați avantajele comprimatelor ca formă farmaceutică:
volum mic, compacte;
dozare exactă, condiții de producere automatizate;
comoditatea administrării, păstrării, transportării;
termen de valabilitate mare, posibilitatea aplicării învelișurilor de protecție;
comprimatele dezagregă rapid, nu „cimentează”;
C. m. Indicați dezavantajele comprimatelor ca formă farmaceutică:
pot să „cimenteze”, să-și piardă integritatea;
nu toți pot înghiti comprimatele;
comprimatele dezagregă lent;
unele substanțe medicamentoase (natriu și kaliu bromid) formează în zona ezagregării și dizolvării concentrații mari, care duc la iritarea mucoasei gastrice;
nu toate sunt cu învelișuri de protecție;
C. m. Clasificați comprimatele în funcție de prescriere și modul administrării:
oriblettae; rezoriblettae;
drajee
injectablettae, implantablettae;
solublettae;
bacili, boli, uretoria, vagitoria;
C. m. Indicați rolurile diluanților în comprimate:
îmbunătățesc fluiditatea pulberilor;
asigură granularea și rezistența mecanică necesară;
asigură disponibilitatea biologică a substanțelor medicamentoase puțin solubile și hidrofobe;
asigură masa necesară a comprimatului;
asigură dezagregarea comprimatelor;
C. s. Indicați rolul lianților:
conferă culoare și gust comprimatelor;
C. s. Indicați rolul aromatizanților în fabricarea comprimatelor:
asigură biodisponibilitatea substanțelor puțin solubile și hidrofobe;
asigură rezistența mecanică a comprimatelor;
îmbunătățesc fluiditatea granulatelor;
C. s. Indicați rolul dezagreganților în fabricarea comprimatelor:
asigură masa necesară a comprimatelor;
asigură biodisponibilitatea comprimatelor;
asigură fluiditatea pulberilor și granulatelor;
C. s. Indicați rolul lubrifianților în comprimate:
conferă comprimatelor culoare și gust;
asigură fluiditatea maselor de comprimat;
diminuează aderența pulberilor de matriță și ponsoane;
asigură alunecarea și expulzarea comprimatelor în matriță;
C. s. Indicați rolul coloranților în fabricarea comprimatelor:
asigură granularea și rezistența mecanică a comprimatelor;
asigură dezagregarea necesară a comprimatelor și dizolvarea;
conferă comprimatelor culoarea necesară;
C. m. Indicați mecanismele de acțiune ale dezagreganților:
dezintegrarea mecanică rapidă a comprimatelor în mediul gastric are loc ca rezultat al capacității de a ceda ușor substanța medicamentoasă;
agenții dezagreganți contactați de sucul gastric, intestinal eventual gonflează, turgesciază mărindu-și volumul optim dezagregării comprimatelor;
sucul gastric, intestinal pătrunde în interiorul comprimatului prin capilarele interparticulare, dizolvă lanțurile formate de agenții lianți, dezagreganți, exercitând o presiune hidrostatică;
amestecul uscat din carbonați alcalini și acizi organici adăugat în comprimate în prezența apei interacționează și degajă CO2 care dezagregă rapid comprimatul;
dezintegrarea mecanică lentă a comprimatelor are loc ca rezultat al îmbunătățirii hidrofobității substanțelor medicamentoase;
C. m. Identificați diluanții utilizați la fabricarea comprimatelor:
zaharoza, lactoza;
glucoza, clorura de sodiu;
magneziu carbonat, calciu fosfat
gelatina;
amidonul;
C. m. Identificați dezagreganții utilizați la fabricarea comprimatelor:
gelatina, natriu alginat;
gumele, amidonul;
amestecul de acid tartric, citric cu hidrocarbonat de sodiu, carbonat de calciu;
tween - 80
flavurozum și cerulozum;
C. m. Identificați lianții utilizați la fabricarea comprimatelor:
apa, alcoolul etilic;
gumele, gelatina, mucilagul de amidon;
zahărul, siropul de zahăr;
derivații celulozei, acidului alginic;
calciu și magneziu stearat;
C. m. Identificați lubrifianții utilizați la fabricarea comprimatelor:
acidul stearic;
talcul și aerosilul;
polietilenoxidul - 4000;
eozina, dioxidul de titan
C. m. Identificați coloranții utilizați la fabricarea comprimatelor:
indigo, tartrazina;
roșu de amarant, tropeolina 00;
eozina, dioxidul de titan;
clorofila, flavurozum, cerulezum;
ceara galbenă, parafina albă, PEG - 400;
C. m. Identificați substanțele ce prolongează efectul terapeutic al comprimatelor:
ceara albă;
parafina, gliceridstearatele;
mono- și distearinele;
talcul;
C. m. Identificați substanțele peliculogene:
OPMCeluloza, OPCeluloza;
PVP, PEG;
etilceluloza, etilpropilceluloza;
AC, APV, MFC, PEO;
gelatina, alginatul de sodiu, gumele;
C. m. Selectați proprietățile fizico - chimice ale amestecurilor pulverulente:
forma și dimensiunile particulelor, densitatea pulberei;
suprafața specifică a pulberilor, densitatea reală;
fricțiunea internă, capacitatea de umectare;
higroscopicitatea, proprietatile statice;
fluiditatea pulberilor și granulatelor;
C. m. Identificați proprietățile tehnologice ale pulberilor:
componența fracționară, porozitate;
factorul de umplere;
coeficientul de împachetare și fluiditate;
capacitate individuală de presare, de aderare și expulzare din matriță;
higroscopicitatea și proprietățile statice;
C. m. Specificați componența fracționară optimă comprimării:
cel puțin 80% pulbere trebuie să aibă dimensiuni ale particulelor 0,5 - 2 mm;
cel mult 20% pulbere trebuie sa aibă dimensiunile particulelor pînă la 0,2 mm;
80% trebuie sa aibă dimensiunile 2 mm și mai mari;
90% trebuie sa aibă dimensiunile pînă la 0,5 mm;
toate răspunsurile de mai sus sunt corecte;
C. s. Specificați umiditatea pentru majoritatea pulberilor optimă comprimării:
cel mult 0,5%;
2 - 5%;
8 - 10%;
10 - 15%;
nu se normează;
C.s. Specificați fluiditatea pulberilor optimă comprimării:
pînă la 1 g/s;
1 - 5 g/s;
6 - 8 g/s;
7 - 9 g/s;
peste 8 g/s;
C. m. Indicați etapele procesului comprimării:
îndesarea (tasarea, condensarea) materialului;
deformarea granulelor și particulelor;
formarea unui corp compact;
aglutinarea materialului sub presiune;
contracția după volum a acestui corp compact;
C. m. Notați factorii care condiționează formarea contactului dintre particule la presare:
suprafețele de contact, proeminențele suprafeței și de particulele neregulate (denivelate);
"teoria sinterizării sub presiune";
forțele Van - der - Waals;
componența fracționară;
"sudarea la rece";
C. m. Selectați fazele mecanismului unirii materialului in faza solida:
umplerea matriței și presarea pulberii;
formarea contactului fizic;
formarea suprafețelor de contact, proeminențele suprafeței și de particulele neregulate (denivelate);
activizarea suprafețelor de contact;
dezvoltarea unei interacțiuni de volum;
C. m. Selectați parametrii procesului "sudării la rece" la presare:
energia legăturii dintre particule;
temperatura;
presiunea;
elasticitatea și plasticitatea materialului fluid;
durata acțiunii;
C. m. Indicați teoriile ce stau la baza comprimării pulberilor:
teoria mecanică;
teoria capilarocoloidală;
teoria Van - der - Waals;
teoria electrostatică;
regula Van-Goff;
C. m. Selectați factorii de care depinde rezistența mecanică a comprimatelor:
forța de presare;
cantitatea de dezagreganți;
umiditate (2-5%);
cantitatea de lubrifianți;
cantitatea de lianți;
C. m. Selectați factorii de care depinde dezagregarea comprimatelor:
proprietățile substanțelor (dizolvare, umectare, gonflare);
C. s. Indicați algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de granulare umedă:
pregătirea materiilor prime (cîntărire, mărunțire, cernere), amestecare, umectare, granulare, uscare, pudrare, presare, standardizare, ambalare;
pregatirea materiilor prime, amestecarea, compactarea, pudrarea, presarea, standardizarea, ambalarea;
pregătirea materiilor prime, amestecarea pulberilor, presarea, standardizarea, ambalarea;
amestecarea, presarea, filmarea, ambalarea;
compactarea, pudrarea, presarea, ambalarea;
C. s. Indicati algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de granulare uscată:
pregatirea materiilor prime (cîntarire, măcinare, cernere), amestecare, umectare, granulare, uscare, pudrare, presare, standardizare, ambalare;
pregatirea materiilor prime, amestecare, compactare, pudrare, comprimare, standardizare, ambalare;
pregatirea materiilor prime, amestecarea pulberilor, presarea, standardizarea, ambalarea;
C. s. Indicați algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de presare directă:
pregătirea materiilor prime (ciîntărire, mărunțire, cernere), amestecarea, umectarea, granularea, uscarea, pudrarea, presarea, standardizarea, ambalarea;
pregătirea materiilor prime, amestecarea, compactarea, pudrarea, comprimarea, standardizarea, ambalarea;
pregătirea materiilor prime, amestecarea, presarea, standardizarea, ambalarea;
C. m. Indicați tipurile de granulare utilizate la producerea comprimatelor:
umedă;
uscată
în pat fluidizat;
cristalizare dirijată;
prin nebulizare;
C. m. Indicați particularitățile granulării uscate la producerea comprimatelor:
se mai numește „brichetare”;
după obținerea brichetelor se trece la măcinarea lor;
măcinarea se face, de regulă, pînă la obținerea unei pudre;
acceptă adăugarea lubrificanților;
acceptă adăugarea lianților solizi;
C. m. Indicați aparatele pentru granulare umedă:
granulator pentru granularea umedă;
malaxor - granulator centripet;
SP - 30;
granulator tip 3027;
SG - 30;
C. m. Indicați aparatele pentru granulare uscată:
granulator pentru granulare umedă;
granulator pentru granulare uscată;
granulator - presă;
compactor;
C. s. Indicați operațiile tehnologice realizate concomitent la granularea în pat fluidizat:
amestecarea și uscarea granulelor;
granularea și uscarea granulelor;
amestecarea și granularea granulelor;
granularea și sferonizarea granulelor;
amestecarea, umectarea, formarea și uscarea granulelor;
C. m. Selectați cele mai productive tipuri de mașini de comprimat:
mașini de comprimat cu excentric tip Korsch;
mașini de comprimat cu 2-3 stații de alimentare;
mașini pentru comprimate friabile;
mașini de comprimat rotative tip RTM-41M3;
mașini de comprimat rotative tip RTM-41M2;
C. m. Selectați parametrii de control la granularea în pat fluidizat:
cantitatea de pulbere în lucru;
cantitatea de lichid (concentrație, viscozitate etc.), poziția dispozitivului de nebulizare;
viteza și timpul dozării lichidului de granulare;
presiunea atmosferică;
succesiunea alternativă a aerului cald și rece în timp;
C. m. Numiți piesele principale ale mașinilor contemporane de comprimat:
malaxor-granulator;
distribuitor (buncher);
motor electric;
matrița;
ponsoane;
C. m. Indicați detaliile numite și „ pres-instrument” la masinile de comprimat:
distribuitorul (buncherul);
ponsoanele;
șablonul (superior și inferior);
mecanismul de expulzare a comprimatelor;
C. m. Selectați etapele comprimării la mașinile de comprimat cu excentric:
dozarea;
presarea;
ambalarea;
filmarea;
expulzarea;
C. s. Numiți piesa mașinii de comprimat ce se uzează în primul rând:
ponsonul superior;
ponsonul inferior
dozatorul
matrița
agitatorul
C. s. Indicați ce se află în mișcare relativă față de matriță la mașinile de comprimat cu excentric:
biela
puansoanele
matrita;
manivela
C. s. Indicați ce se află în mișcare relativă față de dozator la mașinile de comprimat rotative:
matrițele
ponsoanele
ponsoanele și matrițele;
C. m. Numiți tipurile de învelișuri pentru comprimate:
formate din compuși complecși;
filmate
presate
micromoleculare
drajefiate
C. s. Indicați aparatul pentru acoperirea comprimatelor prin drajefiere:
mașini de comprimat rotative;
mașini de comprimat cu excentric;
turbine (cazane) de drajefiat;
mașini de comprimat cu acțiune dublă;
mașini de comprimat cu acțiune triplă;
C. m. Indicați fazele procesului la acoperirea comprimatelor prin drajefiere:
stratificarea
acoperirea sau predrajefierea;
amestecarea
uniformizarea
lustruirea
C. s. Indicați metoda de acoperire a comprimatelor propusă de ICSChFH (P.Pașnev):
prin drajefiere;
prin presare;
prin filmare;
prin acoperire cu suspensie;
C. s. Indicați metoda propusă de firma "Manesti''de acoperire a comprimatelor:
prin acoperirea cu suspensie;
C. m. Selectați metodele de filmare a comprimatelor:
în turbină de drajefiat;
în instalații cu acțiune centripetă;
în mașini duble de presare;
uscarea prin nebulizare;
C. m. Indicați tipurile de filme pentru acoperirea comprimatelor:
hidrosolubile
gastrolsolubile
enterosolubile
tip carcas;
insolubile
C. m. Numiți filmele hidrosolubile pentru comprimate:
PVP, MC;
OPMC, NaCMC;
dietilaminometilceluloza
acetilftalilceluloza
etilceluloza
C. m. Numiți filmele gastrosolubile pentru comprimate:
dietilaminometilceluloza;
polivinilpirolidona (PVP) si MC;
paraaminobenzoați ai zaharozei;
paraaminobenzoați ai acetilcelulozei;
benzilaminoceluloza
