CM. Unde este localizată iniţial durerea abdominală în caz de patologie a intestinului subţire?
În regiunea epigastrală
În hipocondrul drept
În regiunea suprapubiană
În regiunea paraombilicală
in regiunea inghinală
Deplasarea durerilor din regiunea epigastrală spre regiunea iliacă dreaptă indică asupra:
Anexitei acute
Ocluziei intestinale
Apendicitei acute
Herniei strangulate
Colecistitei acute
Durerile spastice în abdomen sunt caracteristice pentru:
Pielonefrită
Apendicita acută
Pancreatita acută
Ocluzia intestinală
Anexita acută
Durerea abdominală cu aspect de ”lovitură de pumnal” este caracteristică pentru:
Anevrism disecant al aortei abdominale
Colecistita acută
Ulcerul perforat
Iradierea durerii în regiunea unghiului inferior al omoplatului drept este caracteristică pentru:
Ruptura traumatică a splinei
Anevrismul disecant al aortei abdominale
Colica biliară
Pentru care dintre patologiile abdominale este caracteristică iradierea durerii spre mijlocul regiunii sacrale?
Patologiile rectului
Patologiile uterului
Patologiile intestinului subţire
Patologiile pancreasului
Patologiile rinichilor şi ureterelor
. Iradierea durerii spre regiunea supraclaviculară pe partea afectată se întîlneşte în:
Eruperea piosalpinxului
Caracterul de constrîngere sub formă de “centură” al durerii abdominale este caracteristic pentru
În ce patologie intensitatea durerii este într-atît de mare, încît bolnavul nu-şi găseşte loc de durere?
În ulcerul perforat
În colica renală
În apendicita acută
În ocluzia intestinală
În sarcina extrauterină întreruptă
În care patologii poate fi depistată accentuarea durerii abdominale în timpul inspirului adînc?
Abcesul subdiafragmal
Pleurita
Colica renală
Voma la bolnavii cu “abdomen acut” este condiţionată de:
Iritarea intensă a terminaţiunilor nervoase ale peritoneului şi mezoulu
Sindromul hipertensiunii intracerebrale
Ocluzia intestinală mecanică
Reacţia reflectorie – în caz de obturare a lumenului structurilor cu musculatură netedă(căi biliare, ureter, intestin, apendice vermiform)
Factorii externi
. Care este caracterul vomei în caz de apendicită acută?
Voluminoasă, multiplă
Reflectorie unică
Fecaloidă
Voluminoasă, cu conţinut gastric de stază
Cu conţinut de tip “zaţ de cafea”
În care patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
Sarcina extrauterină întreruptă
Ocluzia intestinală înaltă
Ulcerul gastric şi duodenal perfora
. În care patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
Ruptura splinei
Ocluzia intestinală joasă
Ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale se asociază cu vome multiple (repetate)?
Ulcerul gastroduodenal perforat
Voma multiplă cu conţinut bilios este caracteristică pentru:
Colica hepatică
CS. În ce patologie se întîlneşte voma “fecaloidă”?
Hemoragie din polip al colonului
Stenoza ulceroasă piloroduodenală decompensată
Lipsa scaunului şi a emisiei de gaze sunt semne precoce ale:
Ocluziei intestinale joase
Ocluziei intestinale înalte
Peritonitei difuze
Pancreatitei acute
Sarcinei extrauterine întrerupte
. Setea şi xerostomia la un bolnav cu “abdomen acut” sunt semne ale:
Anemiei acute
Hipotoniei
Disbacteriozei
Hipertensiei portale
Deshidratării
Pentru care patologii chirurgicale acute ale organelor cavităţii abdominale sunt îndeosebi caracteristice setea şi xerostomia (senzaţia de uscăciune în gură)?
Peritonita difuză
Colica apendiculară
Ruptura splinei cu hemoragie intraperitoneală
„Faţa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonită avansată se caracterizează prin asocierea următoarelor semne:
Culoarea surie-pămîntie (teroasă) a tegumentelor
Orbitele înfundate
Culoarea pal-cianotică a tegumentelor
Nuanţa ascuţită a feţei
Tegumente acoperite cu transpiraţii reci
CS. Ce asociere de semne caracterizează “faţa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonită avansată?
Tegumente palide, transpiraţii reci, respiraţie superficială
Tegumente cianotice, grimase pe faţă din cauza durerii, uscăciunea buzelor
Tegumente icterice, transpiraţii reci, edemaţierea feţei
Tegumente surii-pămîntii (teroase), comportament liniştit, grimase pe faţă din cauza durerii
Tegumente surii-pămîntii (teroase), înfundarea orbitelor, nuanţa ascuţită a feţei
Pentru ce patologie este caracteristic simptomul “hopa-mitică”?
Ruptura ficatului sau a splinei
Ocluzia intestinală prin strangulare
În ce constă simptomul “hopa-mitică”?
Pacientul se află în poziţia forţată în decubit dorsal, tentativele de a întoarce bolnavul în decubit lateral fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
Pacientul se află în poziţia forţată în decubit lateral, tentativele de a întoarce bolnavulîn decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
Pacientul preferă ortostatismul sau poziţia pe şezute, tentativele de a plasa bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
Pacientul se află în poziţie forţată în decubit dorsal, iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit lateral
Pacientul se află în poziţie forţată în decubit lateral, iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit dorsal
M. În care patologii acute ale abdomenului la pacienţi deseori se atestă ictericitatea tegumentelor?
Colangita
Tromboza vaselor mezenteriale
Mărirea simetrică în volum a abdomenului se întîlneşte de regulă în:
Tumori masive ale cavităţii abdominale
Obezitate
Ascită
Balonarea simetrică a intestinului
Mărirea asimetrică a abdomenului în volum se întîlneşte de regulă în:
Patologii inflamatorii ale organelor abdominale
Toxiinfecţii alimentare
La pacienţii cu tumoare a capului pancreasului poate fi evidenţiat simptomul Courvoisier, ce reprezintă:
Accentuarea durerii în timpul palpării profunde în regiunea superioară dreaptă a abdomenului
Accentuarea bruscă a durerii, atunci cînd este întreruptă brusc palparea regiunii superioaredrepte a abdomenului
Proieminarea conturului unei tumori masive prin peretele abdominal anterior în regiunea epigastrală
Proieminarea vizibilă în regiunea superioară dreaptă a abdomenului, condiţionată decătre mărirea în volum a veziculei biliare
Diminuarea mişcărilor respiratorii ale peretelui abdominal anterior în regiunea epigastrală
Indicaţi poziţia corectă a pacientului în timpul palpării abdomenului
Mâinile bolnavului sunt plasate de-a lungul corpului
Pacientul este culcat pe spate (decubit dorsal)
Membrele inferioare sunt un pic flectate în articulaţiile genunchiului
Mâinile bolnavului sunt elevate deasupra capului
Pacientul este culcat în decubit lateral stâng
Care trebuie să fie poziţia bolnavului în timpul palpării abdomenului?
Decubit lateral, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – extinse
Decubit dorsal, membrele superioare – elevate de-asupra capului, membrele inferioare –flexate leger în articulaţiile genunchilor
Decubit dorsal, membrele superioare – elevate de-asupra capului, membrele inferioare –extinse
Decubit dorsal, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – extinse
Decubit dorsal, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare –flexate leger în articulaţiile genunchilor
Ce scopuri urmăreşte palparea superficială a abdomenului?
Aprecierea simptomelor de iritare a peritoneului
Aprecierea lichidului liber în abdomen
Determinarea limitei inferioare a ficatului
Determinarea încordării musculare
Determinarea locului durerii maximale
Palparea superficială a abdomenului permite stabilirea:
Lichidului liber în abdomen şi a semnelor de iritare a peritoneului
Locului de durere maximală şi a contracturii musculare
Locului de durere maximală şi a dimensiunilor porţilor herniale
Locului de durere maximală şi a semnelor de iritare a peritoneului
Prezenţei formaţiunilor de volum şi a semnelor de iritare a peritoneului
