Sanitarie – noţiune.
Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
Activitatea practică a medicinei preventive;
Un complex de măsuri profilactice;
Un complex de normative igienice
Profilaxie – noţiune.
O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi menţinerea sănătăţii;
Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale
Profilaxia secundară – scopul.
Prevenirea apariţiei bolii;
Înlăturarea complexă a factorului nociv;
Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor
Profilaxia terţiară – scopul.
Normativ igienic – noţiune.
Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;
Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
Factorul natural care este necesar organismului uman;
Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică
Caracteristica avitaminozei A
Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
Fisuri angulare dureroase ale gurii;
Dereglarea văzului în întuneric;
Fragilitatea unghiilor;
Căderea părului
Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare
Mediul alcalin;
Mediul acid;
Sărurile metalelor grele;
Oxigenul;
Temperaturile ridicate.
Produs alimentar, sursă de retinol
Morcov;
Caşcaval;
Tomate;
Ardei dulci;
Ceapă verde
Proteina care se conține în carnea de vită.
13-18%;
25-30%;
30-35%;
35-45%;
45-50%.
Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
Scade rezistenţa organismului;
Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
Creşte radiaţia ultravioletă;
Temperatura rece a mediului;
Presiunea atmosferică scăzută.
Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
10-20mg;
20-50mg;
50-70mg;
70-100mg;
120-140 mg
Cheltuielile de energie reglabila
Metabolismul bazal;
Eforturi musculare;
Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
Menţinerea temperaturii corpului;
Eliminarea produselor catabolice.
"Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" pentru populaţia adultă.
Două grupuri;
Trei grupuri;
Patru grupuri;
Cinci grupuri;
Grupul de populație la care se referă chirurgii conform "Normativelor consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente".
Unu;
Doi;
Trei;
Patru;
Cinci;
Igienă – definiţie
Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
Igiena este un complex de măsuri profilactice;
Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
Tipurile de profilaxie.
Primară;
Secundară;
Terţiară;
Determinantă;
Protectorie
Profilaxia primară – scopul.
Înlăturarea completă a factorului nociv;
Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor.
Factorii biologici ai mediului înconjurător.
factori biologici - bacteriile, virusurile, helmintii etc (prioni)
factori sociali - sunt rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrelatiilor dintre oameni.
Factorii interni - cuprind factorii genetici, constitutionali, care determina afectiunile genetice
factori fizici - ca temperatura, umiditatea aerului
factori chimici - care sunt prezentati prin diferite elemente sau substante chimice existente in natura ori sunt sintetizate de om
Tipurile de normative igienice.
Maxim admise;
Minim admise;
Optime;
Temporare;
Raţionale
Metodele de cercetare aplicate în igienă.
observație sanitară (descrierea, avertizarea sanitară). O descriere a obiectului de fata.
metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetătorilor, care ne dau precis date despre starea obiectelor, dar nu și cantitatea.
metodele de laborator, începând cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii etc.
metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor
metodele biologice – cercetările microbiologice, parazitologice etc.
metode fiziologice, care se folosesc la manifestările funcționale ca răspuns la modificările mediului
metode clinice și de laborator pentru aprecierea dereglărilor ce se produc în organism sub acțiunea factorilor nocivi
metode epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica mijloacele de combatere și profilaxie.
Căderea părului.
Caracteristica vitaminei A:
Influenţează creşterea organismului;
Normalizează diferenţierea epiteliului;
Intră în structura pigmenţilor retinieni;
Influenţează sinteza lipidelor;
Influenţează sinteza glucidelor.
Consecinte ale hipervitaminozei A sunt:
Cefalee;
Anorexie;
Căderea părului;
Fragilitate şi dureri osoase;
Keratoconjunctivită.
Surse de vitamina D
untura de pește,
ficat de animale și pește,
lapte și produse lactate grase,
gălbenuș de ou,
morcovi
Consecinţele hipervitaminozei D.
Diaree;
Rahitism;
Osteoporoză;
Depuneri de calciu în ţesuturi;
Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare
Temperaturi ridicate;
Manifestările hipovitaminozei PP
Convulsii;
Dermatite;
Demenţă;
Surse de vitamina B1.
Orez decorticat;
Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
Cerealiere ;
Drojdie de bere;
Leguminoase uscate.
