Când poate fi administrat vaccinul anti-rujeolă unui copil care a primit imunoglobulină anti-rujeolică?
a) după 10 zile
c) după 1 lună
b) după 2 săptămîni
d) după 1,5 luni
e) după 3 luni
Perioada de incubaţie la parotidita epidemică e de:
a) 7-12 zile
b) 11-21 zile
c) 4-16 zile
d) 1 - 6 zile
e) 8 - 17 zile
Bolnavul cu oreion este contagios în:
perioada de incubaţie
b) ultimile 2 - 3 zile ale perioadei de incubaţie şi 6 zile a perioadei de manifestări clinice
c) perioada de convalescenţă
d) toată perioada de incubaţie şi prodromală
e) începând cu primele manifestări clinice
10CS Supravegherea medicală a persoanelor contacte, care nu au fost vaccinate şi nu au făcut anterior boala dintr-un focar cu parotidită epidemică durează:
14 zile
9 zile
din a 10-a până în a 21-a zi din momentul contactului cu persoana bolnavă
18 zile
21 zile
Perioada de incubaţie în gripă este de:
3-14 zile
1 - 10 zile
3-5 zile
2 ore - 3 zile
1-7 zile
Sursă de agenţi cauzali în gripă este:
purtătorul sănătos
păsările ca rezervor al virusului gripal
animalele ca rezervor al virusului gripal
bolnavul în perioada de reconvaliscenţă
bolnavul în perioada de manifestări clinice
Categoria de persoane, vaccinate în primul rând împotriva gripei este:
membrii familiei a pacientului cu gripă
persoane cu grupul sanguin II şi IV
copiii nou-născuţi
persoanele cu afecţiuni cronice ale sistemului cardio-vascular, respirator, endocrin
persoanele cu vărsta de peste 50 ani
Perioada de incubaţie în varicelă este de:
15-45 zile
21-28 zile
11-17 zile
6-12 zile
4-12 zile
Perioada de incubaţie în infecţia adenovirală este:
4-14 zile
1-6 zile
5-28 zile
45 zile-180 zile
Sursă de infecţie adenovirală este:
omul bolnav sau/și purtătorul
animalul domestic
animalul sinantrop
animalul xenantrop
atît omul, cât și animalul
10CS Bolnavul cu mononucleoză este contagios:
începând cu primele zile de manifestări clinice şi în perioada de convalescenţă
doar în perioada de manifestări clinice
începând cu primele zile a perioadei de incubație și toată perioada de manifestări clinice
în ultimele zile a perioadei de incubație și patru zile de manifestări clinice
în perioada de incubație
Perioada de incubaţie în mononucleoză constituie:
45-180 zile
4-45 zile
10-15 zile
5-10 zile
Grupul de populaţie cu risc sporit de infectare cu infecţia meningococică constituie:
persoanele adulte
adolescenții
copii cu vârsta între 7 luni și 14 ani
copiii cu vârsta de până la 5 ani
copii cu vârsta de până la 6 luni
Perioada de incubaţie în infecţia meningococică este:
8 - 17 zile
3 - 14 zile
2-10 zile
0 min- 2 ore
10CS Persoanele contacte cu bolnavul de meningită meningococică se află sub supravegherea medicală timp de:
35 zile
10 zile
7 zile
10CS Perioada maximă de incubaţie la scarlatină este de:
3 zile
12 zile
17 zile
Selectați perioada când pacientul cu scarlatină este cel mai contagios:
doar în perioada de convalescenţă
toată perioada de manifestări clinice și convalescenţă
doar în perioada de incubaţie
timp de 22 de zile din ziua îmbolnăvirii
in primele 7-10 zile de la debut
Care este termenul de supraveghere medicală a persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină?
În focarele de tuberculoză dezinfecţia trebuie efectuată cu soluţie de cloramină de:
20%
10%
5%
3%
1%
Măsura antiepidemică de bază în tuberculoză este:
dezinsecția
deratizarea
tratamentul bolnavului
imunoprevenţia
dezinfecţia în focar
Este contagios pacientul diagnosticat concomitent cu tuberculoză și infecția HIV/SIDA?
nu există astfel de date
in funcție de perioada infecției cu HIV
în funcție de statutul imun al persoanei HIV-pozitive
da, chiar înainte de formarea unei caverne şi la identificarea unui aspect radiologic aparent normal
nu neapărat
Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecţiei tuberculoase este:
testarea tuberculinică a populației indiferent de vârstă
testarea tuberculinică a nou-născuţilor
vaccinarea tuturor nou-născuţilor
vaccinarea selectivă a nou-născuţilor
depistarea şi tratarea cazurilor de tuberculoză pulmonară
Care din persoanele contacte din focarul de difterie urmează a fi vaccinate?
persoanele cu nivelul anticorpilor antidifterici de peste 1,0/ml UA
persoanele cu nivelul anticorpilor antidifterici sub 0,03/ml UA
persoanele adulte de la vaccinarea cărora n-a trecut mai mult de 10 ani
persoanele, care conform calendarului de vaccinări urmează a fi vaccinate sau revaccinate
persoanele, care nu au fost vaccinati împotriva difteriei
Afirmațiile corecte pentru difterie sunt:
perioada de contagiozitate poate dura până la câteva luni
infecţie caracteristică doar copiilor
în profilaxia de urgenţă este folosit vaccinul
serul se administrează doar în scop de tratament
purtătorii de C.diphteriae necesită spitalizare
Bolnavul cu difterie în calitate de sursă de infecție prezintă pericol:
începând cu săptămâna a doua de manifestări clinice
perioada de convalescenţă
toată perioada de manifestări clinice
din momentul apariţiei primelor semne clinice
din ultima zi a perioadei de incubaţie
Conform indicaţiilor epidemiologice sunt supuse investigaţiilor bacteriologice la difterie:
pacienți cu amigdalită
contacții cu un purtător de tulpini atoxigene
contacții cu purtătorul de tulpini lizogene
persoane contacte din focar
persoanele care locuiesc în teritorii cu o morbiditate înaltă prin difterie
În scopul depistării precoce a pacienţilor cu difterie, medicul de familie este obligat să efectuieze:
examenul virusologic la suspectarea difteriei
examenul serologic prin RHAD la suspectarea difterie
supravegherea activă a pacienţilor cu tonsilite
examenul bacteriologic a bolnavilor cu angină și depuneri pe faringe
examenul clinic al tuturor pacienţilor suspectaţi la difterie
Indicatori ai agravării situaţiei epidemiogene în infecţia meningococică sunt:
sporirea ponderii cazurilor de infecție meningococică cauzate de o anumită tulpină de meningococi
sporirea în structura de vârstă a ponderii cazurilor la copii sub 3 ani
sporirea morbidității prin infecție meningococică în comparație cu anii precedenți
apariția focarelor cu cazuri multiple de infecție și portaj
sporirea morbidităţii prin forme generalizate a infecției meningococice printre adulți şi adolescenţi
Un pericol mai mare în calitate de surse de agenţi patogeni în infecţia meningococică îl prezintă:
pacientul în perioada de reconvalescenţă după infecţia meningicocică
bolnavii cu meningococcemie
bolnavii cu meningită meningococică
purtătorul sănătos de meningococi
bolnavii cu nazofaringită meningococică
În caz de infecţie meningicocică, care pacienți sunt supuși spitalizării obligatorii:
purtătorul de meningococi
meningoencefalită
meningococcemie
nazofaringită
meningită
În infecţia meningococică pentru examenul de laborator se recoltează:
LCR
urină
secrețiile rinofaringiene
sputa
sânge
Pentru examenul bacteriologic în tusea convulsivă se recoltează:
sânge venos
picături de mucus eliminat în timpul tusei
exudat faringean
mucus din orofaringe
mucus din nas
Selectaţi sursele probabile în scarlatină:
pacient cu conjunctivită purulentă
bolnav în perioada de reconvalescenţă după o tonzilită
bolnav cu otită acută-complicaţie a unei tonzilite lacunare
pacient cu rinită acută
bolnav în perioada de reconvalescenţă cu descuamarea palmelor și tălpilor
Ce măsuri sunt necesare a fi efectaute într-un focar de scarlatină?
profilaxia cu bicilină
profilaxie cu imunoglobulină
dezinfecţie curentă în focar
supravegherea medicală pe termen de 21 zile a copiilor cu vîrsta de 7-8 ani, care au fost în contact cu bolnavul tratat ambulatoriu
supravegherea medicală pe termen de 7 zile a copiilor cu vîrsta de 7-8 ani care au fost în contact cu bolnavul izolat în staționar
Contagiozitatea bolnavului de tuberculoză este determinată de:
condiiţiile de trai
vârsta bolnavului
virulenţa micobacteriilor
durata eliminării micobacteriilor
intensitatea eliminării agentului patogen
Principiile de bază pentru reducerea transmiterii nosocomiale a infecţiei tuberculoase sunt:
testarea cu tuberculină a tuturor pacienţilor la internare, indiferent de diagnosticul stabilit
ventilaţia corespunzătoare a încăperilor unde se recoltează sputa, se efectuează bronhoscopii pacienților cu tuberculoză și a laboratoarelor
separarea cazurilor cu tuberculoză de cazurile cu alte afecţiuni respiratorii
plasarea pacienților cu tuberculoză împreună cu pacienţii cu infecția HIV
plasarea pacienților în saloane însorite şi cu ventilaţie eficientă
Agentul patogen al rujeolei se transmite prin:
vertical
contact direct
contact habitual
aerosoli solizi
aerosoli lichizi
Bolnavul cu rujeolă este contagios în:
4-5 zile a perioadei de erupţii
perioada prodromală
ultimele zile a perioadei de incubaţie
primele zile a perioadei de incubaţie
Bolnavul cu parotidită epidemică este contagios: a
în perioada prodromală
în perioada de convalescenţă
pînă la a 9-a zi de manifestări clinice
în ultimele 2-3 zile a perioadei de incubaţie
în perioada de incubaţie
Profilaxia specifică a parotiditei epidemice asigură:
menţinerea morbidităţii prin oreion exclusiv în populaţia copiilor
lichidarea moridității prin oreion printre adulţi
lichidarea morbidităţii prin oreion în populaţia copiilor
reducerea numărului de complicaţii postinfecțioase
reducerea morbidităţii prin oreion în populaţia copiilor
Profilaxia post-expunere la oreion poate fi efectuată prin administrarea:
antibioticelor
interferonului
vaccinului viu
imunoglobulinei specifice antiparotidic
imunoglobulinei umane
Selectați măsurile antiepidemice aplicate copiilor din colectivități, care au avut contact cu bolnavii de oreion şi nu au fost vaccinaţi anterior:
administrarea imunoglobulinei umane sau specifică
vaccinarea de urgență în primele 72 ore după contact
neadmiterea în colectivitate de copii între a 11-a și a 21-a zi zi după contact
termometria și examen obiectiv zilnic
supraveghere medicală timp de 21 zile
Dintr-un focar cu parotidită epidemică izolării va fi supus:
adolescent de 17 ani, care nu a făcut parotidită epidemică anterior, este vaccinat şi revaccinat conform vârstei
copil de 11 ani, care nu a făcut parotidită epidemică anterior şi nu este vaccinat
copil de 7 ani, care în urmă cu doi ani a făcut parotidită epidemică și nu a fost vaccinat
copil de 5 ani, care nu a fost vaccinat şi nu a făcut anterior parotidită epidemică
copil de 6 ani, vaccinat impotriva oreionului la 2 ani
Surse de infecţie în mononucleoza infecţioasă pot fi:
persoanele infectate cu orice virus, din familia Herpesviridae
purtătorii sănătoşi
purtătorii reconvalescenţi
bolnavii cu forme fruste de boală
bolnavii cu forme manifeste de infecţie
10CM Selectați calea posibilă de transmitere a agentului cauzal al mononucleozei infecţioase:
alimentară
Măsurile antiepidemice întreprinse într-un focar cu mononucleoză infecţioasă sunt:
profilaxia post-expunere selectivă cu utilizarea imunoglobulinei umane
instalarea carantinei
supravegherea medicală a contacţilor pe perioadă de 20 zile
efectuarea dezinfecţiei curente şi terminale
spitalizarea bolnavului conform indicaţiilor clinice
Selectați categoriile de risc care necesită vaccinarea împotriva gripei:
persoanele cu afecţiuni cronice a sistemului cardio-vascular, respirator, endocrin
Particularităţile virusului gripal A sunt:
lipsă de sensibilitate la preparate antivirale uzuale
modificări ale structurii virale tip shift
capacitate de răspîndire pandemică rapidă
rezervorul virusului poate fi şi populaţia animalelor
este cel mai virulent tip de virus gripal
Particularităţile virusului gripal B sunt:
modificări ale structurii virale tip drift
capacitate de răspîndire epidemică
rezervorul virusului este doar populaţia oamenilor
Particularităţile virusului gripal C sunt:
ipsă de sensibilitate la preparate antivirale uzuale
stabilitatea structurii antigenice
Contingentele cu risc major pentru gripa pandemică sunt:
toată populaţia, indiferent de vârstă şi patologie în anamneză
adulţii cu patologie cronică
copiii
lucrătorii din sistemul de sănătate
lucrătorii din sistemul de educaţie
Sistemul de măsuri profilactice în gripa sezonieră include:
spitalizarea tuturor pacienţilor şi suspecţilor la gripă
activităţi de educaţie pentru sănătate cu informarea populaţiei privitor la situaţia epidemiogenă şi măsurile de prevenire
asigurarea accesului populaţiei la vaccinul antigripal
vaccinarea gratuită a întregii populaţii
vaccinarea sezonieră gratuită a populaţiei cu risc sporit de îmbolnăvire
Vaccinoprevenţia gripei este raţional a fi efectuată în cazul riscului de epidemie:
doar persoanelor din sfera de deservire
persoanelor cu maladii cronice
persoanelor de vârsta a treia
copiilor după 3 ani ce frecventează instituţii preşcolare
copiilor până la 3 ani
Căile de transmitere ale virusului gripal A(H1N1):
hidrică
Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei pentru persoanele care au contactat cu bolnavul:
antibiotice
unguent de oxolină
imunoglobulină antigripală
alfa-interferon
vaccin antigripal
