Indicați semnele ECG NECARACTERISTICE pentru extrasistolia ventriculară:
prezența undei P înaintea complexului QRS prematur
segmentul ST și unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea prin- cipală a QRS
pauză compensatorie completă
unda P negativă după complexul QRS
durata complexului QRS de 0,1 s
Indicați semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale:
intervale RR iregulate
lipsa undei P
unde „f” între intervalele RR
unda P negativă înaintea complexului QRS
complexe QRS lărgite
Indicați semnele ECG NECARACTERISTICE fibrilaţiei atriale:
Notați semnele ECG caracteristice flutterului atrial:
frecvenţa contracțiilor atriale peste 300 b/min
propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport de 2:1
complexe QRS, de regulă, normale
unde „F” între intervalele RR cu aspect „dinţi de ferăstrău”
pauză compensatorie incompletă
Notați metodele de elecție în tratamentul paroxismului de tahi- cardie ventriculară:
aplicarea șocului electric cu 200 J
administrarea intravenoasă a sol. Lidocaină
administrarea intravenoasă a sol. Amiodaronă
aplicarea șocului electric cu 50 J
administrarea intramusculară a sol. Lidocaină
Numiți formele fibrilației atriale conform clasificării:
de novo
paroxistică
persistentă
cronică
tardivă
Alegeți semnele ECG NECARACTERISTICE pentru fibrilaţia atrială:
intervale RR neregulate
unde „F” între RR cu aspect de „dinţi de ferăstrău”
prezența undelor P pozitive înaintea complexului QRS
Enumerați scorurile utilizate în evaluarea pacientului cu fibrila- ție atrială:
EHRA
CHADS2VASc
CHADS2
HASBLED
Mobitz
Menționați cele mai frecvente cauze ale flutterului atrial:
defectul septal ventricular
pneumonia
miocardita
mixedemul
obezitatea
Indicați variantele corecte referitor la clasificarea fibrilației atri- ale în funcție de frecvența cardiacă:
tahisistolică
bradisistolică
normosistolică
recidivantă
cu alură înaltă
cu alură lentă
cu alură normală
Numiți afirmațiile INCORECTE pentru fibrilația atrială paroxis- tică „vagală”:
se întâlnește mai frecvent la femei
se întâlnește mai frecvent la bărbați
se întâlnește mai frecvent la copii
apare în timpul stresului emoțional
se declanșează după un efort fizic
Enumerați medicamentele utilizate în fibrilația atrială paroxisti- că pentru restabilirea ritmului sinusal:
Spironolactona
Propafenona
Amiodarona
Amlodipina
Nifedipina
Notați afirmațiile utilizate pentru stratificarea scorului trombo- embolic la un pacient cu fibrilație atrială:
vârsta mai mare de 65 ani
hipertensiunea arterială
diabetul zaharat
sexul feminin
supraponderea
Numiți caracteristicile clinice și ECG ale flutterului ventricular:
interval PQ în limite normale
unde „F” cu aspect „dinţi de ferăstrău”
unde „f” cu intervale RR inegale
sinusoidă ECG formată din excitații ventriculare regulate
frecvența contracțiilor ventriculare peste 300 b/min
Menționați modificările ECG caracteristice fibrilaţiei ventriculare:
unde delta pe ECG
lipsa complexelor QRS
prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG
Menționați modificările ECG NECARACTERISTICE fibrilaţiei ventriculare:
Notați măsurile de resuscitare NEEFICIENTE în fibrilația ven- triculară:
probe vagale
cardioversie electrică cu 200 J inițial
cardioversie electrică cu 320-400 J în lipsa efectului primei descăr- cări
masaj cardiac efectuat corect în primele minute
administrarea sol. Lidocaină intravenos
Menționați cauzele fiziologice ale tahicardiei sinusale:
hipertonusul nervului vag
stresul
efortul fizic
tireotoxicoza
cordul pulmonar
Menționați cauzele patologice ale tahicardiei sinusale:
Menționați maladiile care pot provoca tahicardia sinusală:
tromboembolia arterei pulmonare
anemia
Numiți condițiile fiziologice ale bradicardiei sinusale:
intoxicațiile cu glicozide cardiace
somnul fiziologic
sportiv antrenat
intervențiile chirurgicale pe cord
hipocalcemia
Numiți cauzele patologice ale bradicardiei sinusale:
Menționați clasificarea ECG a extrasistolelor după ritmicitate:
atriale
ventriculare
solitare
duplete
salve
Menționați clasificarea ECG a extrasistolelor după focarul arit- mogen:
atrioventriculare
Menționați semnele ECG caracteristice extrasistolelor monomorfe:
extrasistole de aceeași formă
extrasistole diferite
extrasistole din același focar
extrasistole din focare diferite
intervale de cuplare egale
Menționați modificările ECG NECARACTERISTICE extrasistolelor monomorfe:
intervale de cuplare inegale
Notați variantele de clasificare a extrasistolelor în funcție de periodicitate:
bigeminie
trigeminie
cvadrigeminie
monomorfe
polimorfe
Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa III:
blocante ale canalelor de potasiu
blocante ale canalelor de natriu
blocante ale canalelor de calciu
betablocante
blocante ale canalelor de kaliu
Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I:
blocante ale canalelor de sodiu
Enumerați medicamentele antiaritmice din clasa I:
Lidocaina
Chinidina
Etacizina
Indicați medicamentele administrate în tratamentul pacienților cu fibrilație atrială cronică:
Sotalolul
Bisoprololul
Warfarina
Menționați scorurile după care se efectuează stratificarea riscului tromboembolic în fibrilația atrială:
SCORE
CHA2DS2-VASC
Framingham
Numiți indicii incluși în scorul CHADS2, după care se stratifică riscul tromboembolic în fibrilația atrială:
insuficiența cardiacă
acccidentul vascular cerebral
boala arterială periferică
Notați indicii incluși în scorul CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul tromboembolic în fibrilația atrială:
accidentul vascular cerebral
vârsta mai mare de 75 ani
hepatita virală
Numiți indicii care diferențiază scorul CHADS2 și CHA2DS2- VASC, după care se stratifică riscul tromboembolic în fibrilația atrială:
infarctul miocardic
vârsta
Numiți determinantele clinice în fibrilația atrială utilizând scorul EHRA:
gravitatea manifestărilor clinice
afectarea activității zilnice
afectarea mentală
simptomatologia embolică
riscul sângerării
Numiți ce se determină în fibrilația atrială cu ajutorul scorului HASBLED:
hipertensiunea arterială necontrolată
hemoragia activă
riscul tromboembolic
Enumerați determinantele clinice în fibrilația atrială cu ajutorul scorului tromboembolic CHADS2:
