Notați dereglarea de conductibilitate care NU poate fi diagnosticată electrocardiografic:
blocul atrioventricular de gr.I
blocul complet de ramură dreaptă a fasciculului His
blocul sinoatrial de gr. I
blocul atrioventricular de gr. III
blocul sinoatrial de gr. II
Numiți maladia care NU provoacă bradicardie sinusală:
tumorile craniene
tumorile mediastinale
boala Adison
mixedemul
anemiile
Numiți maladiile care pot provoca bradicardie sinusală:
Menționați manifestarea clinică a blocului sinoatrial de gradul I:
stări presincopale
aritmie
hipertensiune
hipotensiune
dispnee
Menționați manifestarea electrocardiografică a blocului sinoatrial de gradul II:
perioade de pauze „sinusale” fără unda P
lipsa periodică a complexelor QRS
pauze compensatorii complete după complexul PQRST
contracții atriale și ventriculare frecvente
alungirea intervalului PQ
lipsa periodică a complexelor PQRST
Notați dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin perioade Wenckebach:
bloc atrioventricular de gradul II, tipul II (Mobitz II)
bloc atrioventricular de gradul II, tipul I (Mobitz I)
bloc atrioventricular de gradul III
bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
bloc de ramură stângă a fasciculului His
Notați semnul clinic al blocurilor sinoatrial și atrioventricular de gr. II, tipul II (Mobitz II) avansat:
palpitații
dispnee de tip mixt la efort moderat
fatigabilitate
stări sincopale
dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Specificați prin ce se manifestă electrocardiografic blocul atrio- ventricular de gr.I:
interval QRS alungit
unde P negative înaintea complexului QRST
intervale egale PQ sau PR cu durata mai mare de 0,2 s
intervale PQ diferite
unde delta
Menționați modificarea electrocardiografică a blocului atrioven- tricular de gr. II:
lipsa periodică a complexului PQRST
lipsa undei P
prezența undelor „f”
prezența undelor „F”
Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de gra- dul III:
niciun impuls atrial nu se propagă spre ventricule
încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventricule
leziune organică a sistemului His-Purkinje
oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
impulsurile sunt conduse retrograd – de la ventricule spre atrii
Menționați semnul electrocardiografic caracteristic blocului atrio- ventricular de gradul III:
prezența undei delta
Alegeți manifestarea electrocardiografică a blocului atrioventri- cular de gradul III:
raportul dintre contracțiile atriale și cele ventriculare este de 2:1, 3:1
contracții atriale și ventriculare independente
pauze sinusale incomplete (fara unda P)
lipsa periodică a complexelor QRST
Alegeți semnul ECG caracteristic blocului complet de ramură dreaptă a fasciculului His:
prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
alungirea intervalului PQ (QT)
scurtarea intervalului PQ (QT)
unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
unde S largi în III, AVF, V1, V2
Notați semnul electrocardiografic caracteristic blocului complet de ramură stângă a fasciculului His:
unde R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
unde S largi în I, AVL, V5, V6
Menționați căror pacienți le este indicată implantarea electrocardiostimulatorului:
cu bloc atrioventricular complet
cu recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp
cu fibrilație ventriculară
cu flutter ventricular
cu bloc de ramură dreaptă a fasciculului His
Selectați indicația directă a implantării electrocardiostimulatorului:
recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp
bloc atrioventricular de gradul II cu stări sincopale frecvente
fibrilație atrială
flutter atrial
flutter ventricular
Menționați dereglarea de conductibilitate ce poate cauza asistolia:
blocul atrioventricular de gr.III
flutterul atrial
ritmul ectopic din joncțiunea atrioventriculară medie
blocul sinoatrial de gr.I
fibrilația atrială cronică
Menționați dereglarea de ritm care poate cauza asistolia:
fibrilația ventriculară / flutterul ventricular
Menționați potențialul de repaus al automatismului normal:
extensiunea fibrelor miocardice
dereglarea echilibrului electrolitic
acțiunea catecolaminelor
infarctul miocardic
potențialul de membrană – 90 mV
Selectați mecanismul electrofiziologic care NU provoacă tulburări de ritm:
automatismul normal
creșterea automatismului normal
apariția automatismului patologic
postdepolarizările precoce
postdepolarizările tardive
Numiți semnele electrocardiografice caracteristice blocurilor sinoatriale de gradul II, tipul II (Mobitz II):
intervale RR egale
pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST
pauze „sinusale” cu unda P fără complexul QRS
durata pauzei corespunde cu 2, 3 sau mai multe intervale PQRST normale
pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor PP
Notați la care pacienți se dezvoltă sindromul Morgani-Adams-Stokes:
cu tahiaritmie
cu fibrilație atrială
cu bloc atrioventricular de gr. III
cu flutter atrial
cu tahicardie ventriculară
Notați dereglările de conductibilitate care se manifestă prin sindromul Morgani-Adams-Stokes:
bloc atrioventricular de gr. I
bloc atrioventricular de gr. II
bloc atrioventricular de gr. III
bloc sinoatrial de gr. I
bloc sinoatrial de gr. II
Numiți afirmația corectă pentru blocul atrioventricular de gr. I:
nu toate impulsurile atriale sunt conduse spre ventricule
intervalul PQ sau PR este mai mare de 0,2 s
se înregistrează frecvent la copii
intervalul PQ sau PR sub 0,12 s
alungirea treptată a intervalului PQ
toate impulsurile atriale sunt conduse spre ventricule
intervalul PQ sau PR de 0,16 s
Notați afirmația INCORECTĂ pentru blocul atrioventricular de gr. I:
intervalul PQ sau PR mai mare de 0,2 s
intervalele PQ sunt egale
intervalele PQRST sunt egale
Numiți semnul electrocardiografic caracteristic blocului atrio- ventricular de gr. II, tipul I (Mobitz I):
pauză compensatorie completă
omiterea a 2, 3 contracții ventriculare cu păstrarea contracției atri- ale
perioade Samoilov-Wenckebach
intervale PQ regulate
intervale RR regulate
Notați semnele electrocardiografice caracteristice blocului atrio- ventricular de gr. II, tipul II (Mobitz II):
intervale PP diferite
toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1, 2, 3 complexe QRS
dereglarea funcțională a sistemului His-Purkinje
Specificați ce dispozitiv implantăm în blocul sinoatrial complet:
cardioverter-defibrilator
cardiostimulator
valvă cardiacă
stent bar-metalic
stent cu impregnare medicamentoasă
Numiți medicamentul care poate induce sindromul Frederic:
digoxina
metoprolol
amiodarona
amlodipina
spironolactona
Selectați afirmaţia corectă pentru blocul atrioventricular complet:
prezența unei căi accesorii, care leagă direct atriul de ventricul
impulsul atrial se propagă concomitent pe două căi: nodohisiană și a f. Kent
depolarizarea precoce a ventriculelor
prezența undei delta pe traseul ECG
Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent, cu EXCEPȚIA:
blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică
sindromul Frederic
sincopele recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 secunde
blocul atrioventricular de gr. II persistent după infarctul miocardic anterior acut
fibrilația ventriculară
Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare transesofagiană:
tahicardie ventriculară
fibrilație ventriculară
flutter ventricuar
bloc bifascicular
Numiți cauzele asistoliei:
oprirea temporară a impulsurilor sinusale
blocul sinoatrial complet
Numiți cauzele automatismului anormal:
schimbările echilibrului electrolitic
potențial de membrană 90 mV
Menționați mecanismele electrofiziologice ale tulburărilor de ritm:
descreșterea automatismului normal
Specificați semnele ECG caracteristice blocurilor sinoatriale de gradul II, tipul II (Mobitz II):
perioade PP egale
pauze „sinusale” fără unda P
durata pauzei corespunde cu 2, 3 sau mai multe intervale PP nor- male
Menționați prin ce se manifestă sindromul Morgani-Adams-Stokes în varianta „clasică”:
tahiaritmie
debut brusc
stare sincopală cu paliditate pronunțată
hiperemie reactivă după ieșirea din criză
caracter tranzitoriu
Menționați afirmațiile corecte pentru blocul atrioventricular de gr. I:
păstrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale spre ventricule
se înregistrează la vârstnici
Menționați afirmațiile INCORECTE referitor la blocul atrioventricular de gr. I:
Menționați afirmațiile INCORECTE referitor la blocul atrioventricular de gr. II, tipul I (Mobitz I):
absența perioadelor Samoilov-Wenckebach
prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
omiterea a 2, 3, 4 contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
intervale RR neregulate
Numiți caracteristicile blocului atrioventricular de gr. II, tipul I (Mobitz I):
alungirea progresivă a intervalului PQ sau PR
omiterea unei contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
Notați caracteristicile blocului atrioventricular de gr. II, tipul II (Mobitz II):
intervale PP egale
nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
este prezentă o leziune organică a sistemului His-Purkinje
Notați afirmațiile care NU sunt caracteristice blocului atrioventricular de gr. II, tipul II (Mobitz II):
intervale PP inegale
este prezentă o leziune organică a nodului sinoatrial
Selectați ce asociere include sindromul Frederic:
bloc atrioventricular gr. II, tip II
bloc sinoatrial complet
bloc atrioventricular complet
extrasistolie ventriculară frecventă
Menționați caracteristicile blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în nodul atrioventricular:
deseori este congenital
la majoritatea pacienților se înregistrează ritm AV joncțional cu FCC 40-60 b/min
în timpul efortului fizic și în caz de stres, FCC se accelerează până la 100 b/min
FCC nu depășeste 40 b/min
aproape întotdeauna este dobândit