In care afazie continutul discursului este, ca regula, lipsit de sens si neinteles pentru persoanele inconjuratoare?
Afazia Broca
Afazia Wernicke
Surditatea verbala.
Afazia de conductie.
Cecitatea verbala pura.
Astereognozia este:
Incapacitatea de a identifica vizual un obiect sau reprezentarea lui grafica in absenta tulburarilor functiilor vizuale elementare sau a capacitatilor intelectuale.
Tulburarea limitata la denumirea obiectului, a carui utilizare pacientul e capabil s-o indice.
Incapacitatea de a identifica un obiect pe cale tactila in absenta oricarei informatii vizuale sau auditive
Imposibilitatea de a numi culorile atunci, cind ele sunt corect aplicate obiectelor
Imposibilitatea recunoasterii fetelor persoanelor chiar apropiate. Identificarea poate deveni posibila la auzirea vocii
O forma majora a hemisomatognoziei este: ( Indicati forma cea mai expresiva a:
Anozognoziile hemiplegiei din cadrul sindromului Anton-Babinski
Imposibilitatea bolnavului de a descrie verbal, de a raspunde si de a se orienta in raport cu stimularile de partea contralaterala leziunii
Ignorarea de catre bolnav a hemispatiului sting (un dirijor ignoreaza muzicantii din orchestra plasati in stinga sa, pacientii isi rad doar hemifata dreapta etc.)
Pierderea capacitatii de a indica la comanda orala partile propriului corp
Agnozie digitala, agrafie pura, dezorientare dreapta-stinga si acalculie.
In care apraxie executarea gestului este perfecta atunci cind pacientului i se propune sa utilizeze real un obiect (de exemplu, ciocanul) in loc sa mimeze intrebuintarea?
Apraxia melo-cinetica.
Apraxia dinamica.
Apraxia ideo-motrice.
Apraxia ideatorie
Apraxia constructiva.
Amneziile axiale inglobeaza:
O perioada de viata a subiectului, care n-a lasat nici o urma in memoria sa
O intrerupere in biografia bolnavului.
Ansamblul amneziilor legate cu afectarea bilaterala a circuitului hipocampo-mamilo-talamic.
Amneziile traumatice.
Dereglarile de memorie de scurta durata.
Se numeste shifting (in cadrul sindroamelor ariilor premotorii)
Incapacitatea de a executa actiuni secventiale
Pierderea abilitatii de a trece rapid de la o miscare la alta.
O flexie reflexa patologica, invincibila a degetelor declansata de un stimul tactil mobil pe fata palmara a miinii.
Pierderea obisnuintei de a utiliza membrele inferioare pentru a merge.
O deviere a privirii spre leziune.
Tulburarea de tip I a personalitatii (tip apatico-abulic) in cadrul sindromului frontal propriu-zis cuprinde:
Apatia si inertia motorie, dispozitia trista, indiferenta afectiva, scaderea spontanietatii verbale, nepasarea si imposibilitatea programarii unei activitati
Comportamentul impulsiv, dezinhibat, cu schimbari de dispozitie, tendinta pentru calambururi, puerilitate, egocentrism, uneori comportament maniacal, hipersexual, bulimie, incapacitate de a efectua o activitate productiva.
Perseverarea motorie – repetitia anormala a unui comportament determinat, deficienta mecanismului de autocontrol al miscarii motorii, dificultati de trecere de la un ordin la altul.
Comportamentul de imitare si de utilizare (comportamentul Lhermitte): pacientii frontali imita gesturile examinatorului si au tendinta de a apuca si de a folosi obiectele prezentate lor fara a fi enuntat vreun ordin
Pierderea capacitatii bolnavului frontal de a mentine miscarile voluntare ale privirii in urma unei comenzi verbale, reducerea miscarii de explorare a privirii.
Se numeste astereognozie (apraxie sau cecitate tactila):
Neglijenta spatiala unilaterala, deficitul de perceptie a spatiului.
Incapacitatea de a descrie verbal caracteristicile spatiale ale mediului familiar.
Tulburarea schemei corporale
Incapacitatea de a identifica tactil un obiect fara ajutorul vederii, in absenta unui deficit senzitiv sau motor elementar.
Hemianestezia sau hemihipoestezia contralaterala leziunii destructiva ale circumvolutiunii parietale ascendente
Complexele onirice (dreamy state) isi au originea in:
Structurile temporale, in special din dreapta.
Regiunea striata, bilateral.
Intersectia temporo-parieto-occipitala.
Ariile vizuale.
Cortexul si substanta alba subiacenta a regiunii parieto-occipitale.
Una din manifestarile cele mai spectaculoase ale deconexiunii intraemisferice (calozotomiei) este:
Anomia culorilor.
Sindromul Balint.
Apraxia diagnostica (de exemplu, pacienta se straduieste sa-si incheie bluza cu mina dreapta, in timp ce mina stinga executa actiunea opusa).
Halucinatia vizuala liliputana sau guliveriana
Palinopsia (de exemplu, bolnavul are impresia, ca vede trecind din nou prin fata sa o persoana, pe care a vazut-o cu 5 minute inainte.
Indicati locul de formare a fluidului cerebrospinal:
Spatiul epidural.
Spatiul subdural
Cisternele cerebrale
Ventriculele cerebrale.
Spatiul subarahnoidian
Accidentele vasculare ce implica vasele din spatiul subarahnoidian conduc la:
Hematoame epidurale.
Hematoame subdurale
Hemoragii subarahnoidiene.
Hemoragii intraparenchimatoase
Hemoragii intraventriculare
Indicati cantitatea de lichid cefalorahidian de care dispune adultul sanatos:
50-60 ml
70-80 ml.
90-100 ml.
120-160 ml
170-200 ml
Indicati maladia care adesea este insotita de eozinofilie in lichidul cefalorahidian:
Accidentul vascular cerebral hemoragic.
Ictusul cerebral ischemic.
Cisticercoza
Encefalita herpetica.
Poliradiculonevrita Guillain-Barré.
Pentru a diferentia o contaminare cu singe a lichidului cefalorahidian de o hemoragie preexistenta se foloseste
Punctia lombara repetata
Extragerea lichidului cefalorahidian prin punctie ventriculara
Examenul prin Rezonanta Magnetica Cerebrala.
Examenul prin Computer Tomografie Cerebrala
Colectarea lichidului cefalorahidian in cel putin trei tuburi (testul celor trei tuburi).
Pentru descrierea modificarilor lichidului cefalorahidian in meningite se utilizeaza termenul de:
Pleocitoza.
Proteinorahie.
Disociatie celulara-proteica.
Disociatie proteica-celulara.
Lichid meningitic.
Indicati valorile glucozei in lichid cefalorahidian care sunt considerate anormale:
. Mai mici de 4,0 – 4,5 mmol/l.
Mai mici de 2,2 – 2,5 mmol/l.
La nivelul 60-70% din valorile concentratiei glucozei din singe
Mai mari de 5,5 mmol/l
Mai mari de 6,6 mmol/l.
Diminuarea concentratiei clorurilor si glucozei in lichidul cefalorahidian este specifica pentru:
Bolile demielinizante ale sistemului nervos
Meningita tuberculoasa
Hemoragia subarahnoidiana
Encefalopatia alcoolica acuta.
Epilepsie.
Care afirmatie din cele enumerate mai jos este considerata ca contraindicatie pentru punctie lombara:
Hipoglicemia
Hipertensiunea arteriala
Rezultate pozitive a testarii anticorpilor specifici pentru treponema in plasma.
Edemul papilei nervului optic
Hidrocefalia normotenziva, depistata prin Computer Tomografie Cerebrala.
Cea mai obisnuita complicatie dupa punctie lombara este:
Agravarea hernierilor cerebrale si a compresiunilor medulare.
Cefaleea.
Singerarea subarahnoidiana
Diplopia.
Durerile in rahis si simptomele radiculare
Care este una din cele mai frecvente plingeri prezentate medicului de catre pacient?
Durerea de cap.
Indispozitia.
Dereglarea de memorie
Tulburarea de somn
Durerea in regiunea lombara a coloanei vertebrale.
Indicati rata de cefalei primare (adica fara modificari organice):
85%.
90%.
90-92%
30-50%
20-40%.
Pilonul fundamental intr-un diagnostic corect al cefaleei il constituie:
Examenul neuroimagistic.
Examenul de laborator
Examenul neurologic obiectiv
Anamneza detaliata
Examenul fundului de ochi.
Care este cea mai frecventa greseala de diagnostic in stabilirea diagnosticului de cefalee:
Utilizarea metodelor instrumentale de diagnostic in detrimentul unei anamneze complete
Initierea unui tratament, in detrimentul unui examen neurologic obiectiv
Subaprecierea rezultatelor examenului de laborator
Supraaprecierea rezultatelor examenului neurologic obiectiv.
Inscriptiile sarace facute de medic in foaia de observatii ambulatorii
Constatarea edemelor in regiunea fetei cianoza mucoaselor in cadrul examenului obiectiv al unui bolnav cu cefalee ar putea eventual sugera:
Un hematom intracranian
O insuficienta venoasa
O hemoragie subarahnoidiana.
O tumoare cerebrala.
Un sindrom de hipertensiune intracraniana
Marea majoritate a durerilor de cap o constituie:
Cefaleea conditionata de hipertensiunea intracraniana.
Cefaleea posttarumatica
Cefaleea cervicogena
Cefaleea medicamentoasa.
Cefaleea primara (esentiala).
Tipic aura in migrena cu aura dureaza:
De la 4 la 72 ore.
20-30 minute
Citeva secunde
Nu mai putin de 72 ore.
Mai mult de 72 ore.
Cel mai frecvent in migrena cu aura se intilneste aura:
Olfactiva.
Oftalmica sau vizuala.
Vestibulara.
Auditiva.
Senzoriala.
Sfirsitul unei versiuni tipice de migrena cu aura este:
Scotomul scintilant
Hipersensibilitatea la lumina (fotofobia).
Hipersensibilitatea la sunete (fonofobia)
Greturile si varsaturile
Instalarea somnului
Prevalenta migrenei in populatie este de circa
5%
10%
15%
20%
25%
Tratamentul profilactic al migrenei se initiaza in cazul atacurilor mai frecvente de:
1 pe luna
2 pe luna
5 pe an
1 pe an
1 pe saptamana
Prevalenta cefaleei tensionale in populatie este de:
30-50%.
10-20%
60-70%.
80-90%
100%
Indicati medicamentul care, de regula, inlatura completamente durerea in hemicrania paroxismala:
Naproxenul.
Clonazepamul.
Alprazolamul.
Indometacina
Papaverina
In care termen dupa traumatism cranio-cerebral apare cefaleea posttraumatica: In cazul unui traumatism craniocerebral cefaleea posttraumatica apare:
In primele14 zile dupa traumatism.
Dupa 30 zile de la traumatism
Intre 15 si 30 zile de la traumatism.
Dupa 3 luni de la traumatism.
Intre 3 si 6 luni de la traumatism
„Lovitura de pumnal” este expresia pe care o utilizeaza frecvent pacientii cu cefalee cauzata de:
Cefalee posttraumatica
Hipertensiune arteriala (feocromocitom, eclampsie).
Hemoragie subarahnoidiana.
Consumul substantelor chimice sau de sistarea lor
Osteocondroza cervicala.
Realmente cefaleea cervicogena este conditionata doar de modificari vertebrale la nivelul:
C1 – C3.
C4 – C5.
C5
C6
C7
Scorul total de 9-12 puncte dupa scala Glasgow indica
Stare de constienta completa.
Somnolenta
Obnubilare (sopor, stupoare)
Coma.
Moarte cerebrala
Mai frecvent respiratia Chein-Stokes o intilnim in cadrul:
Traumatismelor cranio-cerebrale.
Accidentelor vasculare cerebrale
Encefalitelor
Maladiilor somatice.
Tumorilor de fosa craniana posterioara.
Respiratia haotica denota leziunea
Bilaterala in profunzimea emisferelor si nucleilor bazali
Metabolica a creierului.
Hipoxemia
Atacul de panica
Bulbului rahidian.
Midriaza unilaterala cu absenta reactiei fotopupilare la pacientul comatos denota:
Leziunea mezencefalului
O coma hipoglicemica
. O coma barbiturica
O angajare temporo-tentoriala
O supradozare de pilocarpina.
Care din investigatiile complementare enumerate mai jos elucideaza starea de coma in cadrul unui status epileptic asimptomatic (status de absente)?
Scanerul cerebral.
Rezonanta magnetica cerebrala
Electroencefalografia (EEG)
Punctia lombara.
Potentiale evocate somatosenzoriale (PESS)
Cel mai frecvent intr-o coma cauzata de dezechilibru ionic e vorba de: De cele mai multe ori, intr-o coma cauzata de dezechilibrul ionic e vorba de:
Hipercalciemie pronuntata.
Hipocaliemie
Hipercaliemie.
Hipocalciemie.
Hiponatriemie
Indicati cele mai frecvente afectiuni ale sistemului nervos din sirul celor enumerate mai jos:
Bolile sistemului nervos periferic.
Cefaleele primare.
Accidentele vasculare cerebrale.
Tumorile cerebrale si medulare.
Traumatismele cranio-cerebrale si vertebro-medulare.
Cea mai frecventa forma clinica dintre bolile sistemului nervos periferic este:
Radiculopatia (lombara, cervicala, toracica).
Gangliopatia.
Plexopatia.
Funiculopatia
Neuropatia (mono- , multi- , poli- )
Indicati formatiunea anatomica care constituie partea intrarahidiana a nervilor spinali:
Radacinile spinale
Nervii intercostali.
. Plexurile.
Funiculii.
Jonctiunea neuro-musculara
Plexul brahial este format din fuziunea radacinilor:
C2 – C4
C4 – Th1.
C5 – Th2.
C6 – Th3.
C7 – Th4.
Una din cauzele cele mai frecvente de suferinta a plexului brahial este / sunt:
Virozele.
Difteria.
Dizenteria.
Botulismul.
Traumatismul.
In sindromul Pancosta-Tobias plexul brahial este lezat de catre:
Un anevrism al arterei carotide comune.
Cancerul apexului de plamin.
Coasta cervicala.
Discopatia cervicala
Pahimeningita cervicala hipertrofica
Prin expresia „grifa cubitala” este descrisa pozitia miinii cauzata de afectarea nervului: „grifa cubitala” este numita pozitia miinii cauzata de afectarea nervului:
Musculocutanat
Subclavicular.
Ulnar.
Radial
Median.
Cele mai frecvente cauze locale de suferinta a nervului ulnar sunt:
Fracturile de clavicula
Traumatismele directe prin glonte sau instrumente taioase.
Traumatismele din timpul nasterii
Compresiunile de origine externa.
Compresiunile de tunel.
