Diagnosticul rapid al meningitei tuberculoase astazi se bazeaza pe:
Detectarea genomului Mycobacterium tuberculosis in lichidul cefalorahidian prin reactia de polimerizare in lant.
Investigatiile microbiologice care identifica Mycobacterium tuberculosis in lichidul cefalorahidian
Analizele de laborator care stabilesc titrul de anticorpi specifici care fac parte din clasa IgM
Examenul neuroimagistic prin rezonanta magnetica cerebrala
Examenul clinic atent, cu colectarea speciala a anamnezei epidemiologice.
Incluziunile intranucleare cu particule de virus „ochi de taur” se constata la examenul ultrastructural in encefalita:
Cauzata de virusul Echo.
. Cauzata de virusul Coxackie.
Cauzata de virusul Polio.
Herpetica.
Cauzata de virusul bolii cu incluziuni citomegalice.
In cazurile dificile de diagnostic in encefalita se recurge la:
Examenul prin potentiale evocate somatosenzoriale.
Echo-encefaloscopie
Electroencefalografie
Rezonanta magnetica cerebrala
Biopsie cerebrala explorativa.
Aciclovirul este medicatia etiologica in tratamentul:
Encefalitei gripale
Encefalitei reumatice.
Encefalitei herpetice.
Encefalitei rujeolice
Encefalitei rubeolice.
Coreea Sydenham este o neuroinfectie cauzata de
Virusul rujeolos
Virusul rubeolos.
Streptococul β-hemolitic din grupul A
Virusul urlian.
Virusul gripal tip A.
O forma clinica a encefalitei reumatice a capatat de numirea de „coree moale” (chorea mollis) pe motiv de:
. Labilitate emotionala sever exprimata.
Deviere neregulata, in diferite directii a capului si trunchiului corpului bolnavului.
Diminuare severa a reflexelor osteotendionase
Hipotonie musculara foarte exprimata.
Miscari involuntare spontane, ilogice, dezordonate si scurte.
Care din encefalitele asociate unei infectii virale are evolutie grava cu letalitate in 25% cazuri?
Encefalita rujeolica.
Encefalita rubeolica
Encefalita variceloasa.
Encefalita herpetica.
Encefalita gripala.
Alegeti definitia corecta a reactiei encefalice
Reactia encefalica se defineste ca o pierdere prelungita a constientei si vigilentei (starii de veghe) ce se manifesta prin absenta raspunsului adaptativ la stimulenti externi sau interni.
Reactia encefalica este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau stari de dureri de cap de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza activitatea zilnica si nu se amplifica la efort fizic
Reactia encefalica este o maladie cu manifestari paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 ore, asociata cu greturi, vome, fonofobie si fotofobie.
Reactia encefalica este o suferinta cu desfasurare dramatica, de etiologii diverse, in cadrul careia un individ este predispus spre crize convulsive recurente.
Reactia encefalica cuprinde manifestarile encefalice generale sub forma de sindrom convulsiv (convulsii febrile) sau delirant la copilul atacat de infectie sau toxine
Cea mai frecventa dintre formele clinice ale stadiului paralitic al poliomielitei acute anterioare este:
Forma spinala.
Forma bulbara
Forma pontina.
Forma mixta bulbospinala.
Forma mixta bulbopontina.
Solutia majora de prevenire si eradicare a poliomielitei este:
Izolarea obligatorie a bolnavilor timp de 6 saptamini
Repausul absolut la pat al bolnavului pentru a se evita orice solicitare neuronala
Dezinfectia continua pentru excretii si secretii nazofaringiene si pentru toate obiectele contaminate de bolnav
Realizarea unui program complex de recuperare si de reeducare musculara.
Vaccinarea.
Indicati procentul de populatie necesar a fi cuprins in vaccinarea antipoliomielitica pentru prevenirea aparitiei de noi cazuri ori a unei epidemii:
90%
80%.
70%.
60%.
50%.
Indicati masura terapeutica primordiala pentru arahnoiditele cerebrale in caz daca se descopera afectiuni otorinolaringologice:
Administrare de antibiotice.
Administrare de sulfanilamide
Administrare de salicilati.
Sanarea focarelor de infectie.
Administrare de corticosteroizi.
Investigatia imagistica de electie in diagnosticarea mielitei transverse este
Rezonanta magnetica nucleara
Tomografia computerizata
Mielografia.
Computermielografia.
Epidurografia.
Sifilisul este o maladie sexual-transmisibila cauzata de:
Virusul imunodeficientei umane.
Toxoplasma gondi
Borrelia burgdorferi
Treponema palida.
In cazul neurosifilisului cu afectare selectiva a meningelui bazei encefalului dintre nervii cranieni de cele mai dese ori sufera:
Nervul olfactiv
Nervul optic.
Nervul oculomotor
Nervul abducens.
Nervul facial
Alegeti descriere corecta a semnului Argyll-Robertson din meningita sifilitica:
Fotoreactia directa si consensuala este abolita, in timp ce acomodatia pupilara si convergenta globilor oculari sunt perfecte.
Fotoreactia directa si consensuala este perfecta, in timp ce acomodatia pupilara si convergenta globilor oculari sunt abolite
Sunt abolite functiile de ingustare pupilara, atit la controlul fotoreactiei directe si consensuale, cit si la controlul acomodatiei si convergentei globilor oculari.
Fotoreactia directa este abolita, in timp ce fotoreactia consensuala este perfecta.
Fotoreactia directa este perfecta, in timp ce fotoreactia consensuala este abolita
Leucoencefalita multifocala progresiva este o afectiune provocata de:
Un virus al grupului lentivirus din familia retrovirusurilor
Cryptococcus neoformans
Micobacterii atipice.
Un papovirus ubicuitar (virusul JC)
Citomegalovirus.
Gazda definitiva a infectiei Toxoplasma gondi este:
Hulubul
Pisica
Porcul.
Capra
Rozatoarele mici.
Omul achizitioneaza agentul patogen in maladia Lyme prin:
Intepatura de tintar
Ingerarea chisturilor (biftec prost prajit, carne de oaie cruda, contactul cu fecale de pisica).
Intepatura capuselor infectate din clasa Ixodes.
Alimentatie cu lapte si produse lactate
Infuzii intravenoase.
Eritemul cronic migrator este un semn clinic pretios in stabilirea diagnosticului bolii:
Imunodeficientei umane (HIV/SIDA).
Neurosifilis
Lyme
Toxoplasma
Bruceloza
Localizarea preferentiala a chistului hidatic in echinococoza sistemului nervos este:
Maduva spinarii
Emisfera cerebrala.
Sacul dural medular.
Unghiul ponto-cerebelos
Sistemul ventricular cerebral
Tratamentul conservator medical al echinococozei cerebrale:
Nu exista
Administrare de streptomicina.
Administrare intravenoasa de penicilina G
Administrare de pirimetamina.
Administrare de sulfadiazina.
Cea mai frecvent intilnita forma de cisticercoza a sistemului nervos este:
Cisticercoza emisferica.
Cisticercoza ventriculara.
Cisticercoza bazala.
Cisticercoza generala difuza.
Cisticercoza trunculara.
Blocind caile de circulatie ale lichidului cefalo-rahidian, cisticercozele ventriculare produc fenomene intense de:
Epilepsie secundara.
Hipertensiune intracraniana.
Disfunctie vegetativa suprasegmentara
Excitatie psiho-motorie
Reactie toxicoalergica.
Majoritatea pacientilor care au suportat o encefalomielita acuta diseminata supravietuiesc, avind:
Vindecare completa
Atacuri de panica frecvente.
Deficite neurologice persistente.
Angina pectorala si sindrom neurastenic persistent
Tulburari de ritm cardiac.
Statisticele arata ca in circa 80% din cazuri nevrita optica evolueaza spre:
Pierderea completa a vederii
Incetosarea vederii.
Encefalomielita acuta diseminata.
Scleroza multipla.
Hemoragie subarahnoidiana spontana
Indicati una din cauzele majore ale incapacitatii neurologice la persoane de virsta tinara:
Boala Devic
Encefalomielita acuta diseminata
Nevrita optica.
Ictusul ischemic cardioembolic
Descrierea sclerozei multiple a fost facuta pentru prima data de:
Charcot.
Babinski.
Marinescu
Pavlov
Friedreich
De unde provine denumirea bolii scleroza multipla?
Are loc o microangiopatie aterosclerotica difuza a sistemului nervos central.
Sufera memoria recenta a bolnavilor
Are loc sclerozarea importanta a spatiilor perivasculare Virchov.
Se sclerozeaza caile conductoare motorii si senzitive din cadrul encefalului si maduvei spinarii.
Are loc o cicatrizare („sclerozare”) a ariilor de demielinizare in substanta alba a sistemului nervos central.
Alegeti descrierea corecta a semnului Lhermitte:
Imposibilitatea flectarii barbiei spre piept din cauza redorii occipitale.
Senzatia de „descarcare electrica” la flectarea capului anterior.
Dureri violente la percutia apofizelor cervicale posterioare
Pozitia imobila antalgica a capului
Flectarea picioarelor in articulatiile coxofemorale si ale genunchilor la incercarea de a aduce barbia la piept
In calitate de prime simptome ale sclerozei multiple pot fi tulburarile de sensibilitate, in special a celei:
Algice
Tactile.
Vibratorii.
Mioartrocinetice
Stereognozice.
Oftalmofundoscopia la bolnavii cu scleroza multipla arata:
O paliditate a jumatatii nazale a papilei nervului optic.
Atrofia secundara a papilei nervului optic
Leziuni vasculare si retiniene de aspect variabil
O decolorare a papilei in sectorul temporal.
O tromboza de vena centrala a retinei
Edemul papilei nervului optic (edemul papilar) este rar intilnit la examenul prin oftalmofundoscopie la:
Un proces intracranian inlocuitor de spatiu
Cresterea presiunii intracraniene.
Accidentele vasculare cerebrale insotite de edem cerebral acut.
Leziunile extinse ale ambelor radiatii optice.
Proces inflamator.
Indicati medicamentele cele mai folosite pentru tratarea episoadelor acute ale sclerozei multiple:
Corticosteroizii (metilprednisolonul).
Azatioprina (imuran, imurel).
Copaxonul
Betaferoanele
Baclofenul.
Cel mai efectiv remediu de tratare a puseelor de scleroza multipla astazi este:
Puls-terapia cu 500-1000 mg/zi metilprednisolon.
Plasmafareza
Oxigenarea hiperbarica
Transplantul de maduva osoasa
Administrarea de celule stem.
Betaseronul se recomanda pentru tratamentul sclerozei multiple cu evolutie:
In pusee
In pusee-progresiva
Progresiva.
Cronica.
Abortiva.
Indicati medicamentul cel mai eficace pentru reducerea tonusului muscular in scleroza multipla:
Betasercul
Betaferonul.
Copaxonul.
Avonexul.
Baclofenul
Manifestarile neurologice de caracter generalizat, nespecific in multe afectiuni somatice si endocrine se traduc prin sindromul:
Asteno-vegetativ
Depresiv.
Neurasteniform
Anxios.
Neurotic.
Indicati rata semnelor de afectare cerebrala in infarctul miocardic:
1-5% din cazuri
5-10% din cazuri
10-30% din cazuri
30-45% din cazuri
45-50% din cazuri.
Care este semnul clinic cel mai frecvent in infarctul miocardic:
Caderea tensionala.
Pulsul filiform.
Somnolenta
Stupoarea
Tulburarea de ritm
Criteriul definitiv in diagnosticul al encefalopatiei acute ca complicatie neurologica a hipertensiunii arteriale este:
Edemul papilar
Manifestarile clinice
Modificarile specifice pentru convulsii si/sau sincope depistate la electroencefalografie
Lipsa modificarilor structurale la examenul prin tomografie computerizata cerebrala.
Raspunsul prompt la terapia antihipertensiva
Indicati rata de pacienti cu endocardita bacteriana la care se dezvolta semnele neurologice:
1/2.
1/3
1/4.
1/5.
1/6.
Indicati procentajul mortalitatii la pacientii cu endocardita cu complicatii neurologice:
60%
70%
80%
Incidenta complicatiilor neurologice in endocardita bacteriana depinde in mod direct de:
Virsta pacientului
Vechimea endocarditei.
Severitatea tulburarii functiei cardiace
Masurile terapeutice aplicate.
Microorganismul care cauzeaza endocardita.
Complicatiile neurologice la bolnavii cu endocardita bacteriana sunt foarte frecvente la cei infectati cu:
Staphilococcus epidermidis.
Staphilococcus saprophyticus
Staphilococcus aureus.
Streptococcus pyogenes.
Streptococcus pneumoniae
Hemoragia subarahnoidiana ca complicatie a endocarditei bacteriene se instaleaza pe motiv de:
Embolism cerebral
Multiple embolii bacteriene mici
Eruptia anevrismului micotic.
Reactie metabolica a ischemiei.
Puseu de hipertensiune arteriala.
Aproximativ 50% din toate complicatiile neurologice ale endocarditei bacteriene se manifesta prin:
Embolismul cerebral cu dezvoltarea infarctului cerebral
Encefalopatia difuza.
Crizele epileptice
Abcesul cerebral
Meningoencefalita.
Starile sincopale se dezvolta in special cind frecventa pulsului devine
45 batai pe minut.
40 batai pe minut.
35 batai pe minut.
35-31 batai pe minut.
30-10 batai pe minut
Cind in sincopa poate aparea incontinenta de urina?
Cind accesul de sincopa trece in acces comitial
Cind sincopa face parte din simptomatologia sindromului nefrotic in amiloidoza
In cazul asocierii slabiciunii sfincterului extern al uretrei.
Atunci cind pacientul cu sincope are vezica urinara plina.
Atunci cind pacientul cu sincopa sufera de incontinenta paradoxala de urina.
Se numeste betalepsie:
Criza de sincope la bolnavul cu hipoxie cronica.
Dereglarile de memorie la bolnavul cu encefalopatie hipoxica cronica.
Crize epileptiforme provocate de tuse.
Hiperestezia, hiperpatia sau hipoestezia in zonele Head-Zaharine
Diminuarea brusca a tonusului muscular la bolnavul cu encefalopatie hipoxica cronica la trecerea din ortostatism in clinostatism
Deficitul de vitamina K poate conduce la:
Hemoragii intracraniene
Delir.
Amnezie.
Ataxie.
Oftalmoplegie
