Pacientii cu carenta in vitamina B12, de obicei, dezvolta:
Un accident vascular cerebral.
O degenerescenta subacuta spinala combinata – mieloza funiculara
Coma metabolica.
Ictus ischemic medular (sindromul arterelor medulare posterioare).
Diplegie faciala.
Carenta in acid folic poate cauza:
Un sindrom miopatic.
Sindromul de fatigabilitate patologica.
O polineuropatie manifestata prin parestezii, senzatii de arsura si slabiciune in portiunile distale ale membrelor.
Sindromul de poliradiculonevrita acuta.
Mielopatia vasculara cronica.
Mirosul de acetona poate fi sesizat la bolnavul aflat in coma:
Diabetica.
Etilica.
Uremica.
Hepatica
Cauzata de otravire cu cianide.
Care din manifestarile neurologice enumerate mai jos pot fi prima manifestare clinica a diabetului zaharat?
Atacurile ischemice tranzitorii
Accidentele vasculare cerebrale.
Radiculopatiile.
Neuropatia periferica.
Encefalopatia.
Mieloza funiculara (degenerescenta subacuta spinala combinata) adesea se poate dezvolta in:
Anemia feripriva
Anemia megalocitara
Policitemie.
Hemofilie
Mielomul multiplu.
Destructia osoasa cu o eventuala compresiune a structurilor sistemului nervos are loc in:
Lupusul eritematos sistemic.
Dermatomiozita.
Mielomul multiplu
Poliartrita reumatoida
Sclerodermie sistemica
Tulburari ale sistemului nervos apar mai ales cind curentul electric in electrocutare a fost aplicat pe:
Traiectul unui nerv periferic
Proiectia plexului brahial sting.
Coloana vertebrala cervicala.
Craniu
Coloana vertebrala toracica.
Indicati manifestarea principala a sindromului Raynaud:
Necroza tesuturilor.
Tulburarile functiilor vestibulare
Crizele de angiospasm.
. Durerile rahidiene in diferite regiuni ale coloanei vertebrale.
Crampele in miini si degete.
Polineuropatia saturnina este rezultatul unei intoxicatii cronice cu:
Cupru.
Plumb.
. Mercur
Aluminiu.
Arsen.
Intoxicatia saturnina debuteaza cu:
Colici abdominale si artralgii
Oboseala, excitabilitate, ameteli, greturi, paloare a fetei cu nuanta pamintie.
. Dunga gingivala Burton.
Sindromul de iritatie meningeala.
Tulburari psihice, crize convulsive.
Una din cele mai frecvente leziuni in intoxicatia cu arsen este:
Encefalopatia
Mielopatia.
Sindromul Raynaud
Plexopatia lombo-sacrata
Polineuropatia cu tulburari motorii, de sensibilitate si trofice.
Benzile Mees la degetele miinilor se observa in intoxicatia cu:
Plumb
Oxid de carbon.
Pesticide
Compusi ai clorului
In spectrul afectiunilor cerebeloase la un bolnav cu encefalopatie alcoolica acuta Gayet-Wernicke extrem de rara este
Ataxia.
Inexactitatea la indeplinirea probei indice-nas.
Inexactitatea la indeplinirea probei calcii-genunchi.
Dizartria cerebeloasa
Tremuratura ampla a membrelor
Etiologia neuropatiei etilice este atribuita:
Intoxicatiei azot.
Deficitului de tiamina
Perturbarii functionarii sistemului de enzime
Deficitului de glucide
Dereglarii proceselor de oxidare
Staza venoasa determinata de tumorile intracraniene contribuie la aparitia:
Edemului cerebral.
Manifestarilor clinice de focar
Acceselor epileptice partiale.
Acceselor epileptice generalizate
Manifestarilor clinice de ordin general
Hipertensiunea intracraniana apare mai precoce si este mai intensa in cazurile, cind tumorile sunt situate:
In fosa craniana anterioara.
In fosa craniana medie.
In fosa craniana posterioara (subtentorial).
Supratentorial.
Extracranian.
O tumoare, care se dezvolta in primul an de viata, poate sa nu dea fenomene de hipertensiune intracraniana, deoarece:
Creierul la aceasta etapa de dezvoltare nu are proprietatea de a se tumefia
Ea produce o hiposecretie de lichid cefalorahidian.
Copilul nu poate reda manifestarile subiective pe care le are.
Se produce o disjunctie a suturilor oaselor craniului
Nu se deterioreaza caile de scurgere a lichidului cefalorahidian
In cele mai multe cazuri primul simptom clinic din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana cauzat de un proces expansiv intracranian este:
Accesul epileptic
Tulburarile vestibulare
Semnele de iritatie meningiana
Staza papilara.
Cefaleea
Percutia craniului deceleaza de cele mai dese ori (mai mult de jumatate din cazuri) o zona dureroasa la nivelul, unde se localizeaza procesul patologic in:
Nevralgie trigeminala.
Encefalita herpetica.
. Tumoare intracraniana
Meningita limfocitara
Hidrocefalie.
Cefaleea cedeaza definitiv in procesul expansiv intracranian odata cu
Extirparea completa a procesului expansiv.
Aparitia edemului papilei nervului optic
Disparitia atrofiei papilei nervului optic
Drenarea unei cantitati de lichid ventricular
Restabilirea chirurgicala a cailor de circulatie a lichidului cefalorahidian.
Indicati simptomul care poate fi unica manifestare a hipertensiunii intracraniene la copil:
Cefaleea.
. Greturile
Vomismentele
Plinsul
Iritabilitatea
O importanta deosebita in aspect de diagnostic de tumoare intracraniana o are manifestarea clinica de suferinta a perechii de nervi cranieni:
II
III
IV
V
VI
. In calitate de semn de hipertensiune intracraniana este mult discutat urmatorul semn clinic:
Ameteala
Vertijul
Tulburarile vestibulare.
Epilepsia
Dereglarile oculomotorii
In glioamele situate supratentorial in faza de hipertensiune intracraniana apar frecvent:
Accesele epileptice partiale.
Accesele epileptice generalizate
Accesele epileptice partiale generalizate
Absentele epileptice.
Somnabulismul.
La copii tumorile de fosa craniana posterioara se intilnesc in aproximativ:
70% cazuri.
50% cazuri
80% cazuri.
90% cazuri
100% cazuri.
276. Sindromul de lob frontal este dominat de:
Epilepsie jacksoniana motorie.
Epilepsie jacksoniana senzitiva.
Agrafie.
Tulburari psihice.
Semne piramidale.
277. Insusirea de a fi vesel si comunicativ in cadrul tulburarilor de afectivitate cauzate de tumoarea de lob frontal se numeste:
Euforie.
Jovialitate.
Euritmie.
Eutanasie.
Disforie.
278. Criza descrisa pentru prima data de Foster, care consta in devierea conjugata a ochilor si a capului de partea opusa tumorii de lob frontal, urmata de miscarea de torsiune a corpului si a membrelor se numeste criza:Pseudocerebeloasa.
Pseudocerebeloasa.
Epileptica majora.
Adversiva.
Jacksoniana.
De tip absenta.
279. Tulburarea de limbaj de tip afazie motorie se intilneste in tumorile de:
Lob frontal.
Lob parietal.
Lob temporal.
Lob occipital.
De fosa craniana posterioara.
280. Criza jacksoniana in partea dreapta a corpului cauzata de tumoare de lob frontal este insotita de:Crize oculo-cefalogire.
Crize oculo-cefalogire.
Semne extrapiramidale.
Semnul de prehensiune.
Dereglari de vorbire.
Modificari ale acuitatii vizuale.
281. Alegeti descrierea corecta a pseudomieliei, fenomen clinic intilnit in tumorile de lob parietal:
Senzatii de furnicaturi, amorteli, senzatii de rece, arsura, intepaturi, care cuprind hemicorpul opus sau partial.
Manifestare paroxistica de tulburare a schemei corporale.
Bolnavul are senzatia ca o parte din corp, hemifata sau un membru se mareste brusc in volum sau, din contra, se micsoreaza.
Bolnavul are senzatia, ca ar exista un membru suplimentar sau o senzatie cu caracter straniu, bizar.
Bolnavul nu simte portiunile hemicorpului opus tumorii.
282. Un important semn de localizare in tumorile parietale ale emisferei nedominante este:
Afazia semantica.
Agnozia digitala.
Neglijarea unui hemispatiu.
Apraxia ideotorie.
Apraxia imbracatului.
283. Agnoziile vizuale se descriu pentru tumorile:
De lob frontal.
Parietale posterioare.
De lob temporal.
Hipofizare si paraselare.
284. Modificarile cimpului vizual caracteristice pentru tumorile de lob temporal se manifesta prin:
Ingustare concentrica de cimp vizual.
Hemianopsie heteronima binazala.
Hemianopsie heteronima bitemporala.
Hemianopsie laterala omonima.
Scotom central.
285. Tulburarile viscero-vegetative apar mai des in tumorile:
Sistemului limbic.
Lobului temporal sting.
Lobului temporal drept.
Tumorile de pol temporal care trec in lobul frontal.
Prin extindere din lobul temporal in cel parietal.
286. Semiologia tumorii lobului occipital este dominata de:
Tulburari de sensibilitate.
Tulburari motorii.
Tulburari vizuale.
Apraxie.
Dereglari oculomotorii.
287. Agnozia vizuala sau cecitatea psihica este tulburarea in care bolnavul:
Nu poate aprecia distanta pina la obiect sau cea dintre obiecte.
Vede obiectele, dar nu le recunoaste.
Vede deformat un obiect, pe care il percepe aievea.
Vede distorsionat un obiect numai intr-o parte a cimpului vizual.
Are paroxisme de fenomene vizuale de tip simplu (fotopsii) sau complex (imagini, chipuri).
288. Asa-numita disociatie „proteino-celulara” depistata prin analiza lichidului cefalorahidian apare in:
Procese spinale cervicale de etiologie inflamatorie.
Compresie spinala dorso-lombara de origine traumatica.
Mielite ascendente de origine bacteriana.
Arahnoidita cerebrala bazala tuberculoasa.
In procesele tumorale medulare.
289. Care este unica metoda rationala de tratament al tumorilor medulare, indiferent de natura lor?
Radioterapia.
Radiochirurgia.
Extirparea chirurgicala.
Chimioterapia.
Plasmafereza.
290. Diagnosticul precis al fracturilor oaselor craniului se fac pe baza:
Manifestarilor clinice.
Datelor anamnestice.
Examenului fundului de ochi.
Echoencefalografiei.
Radiografiilor.
291. Exoftalmia pulsatila in cazul fracturii bazei craniului in fosa craniana mijlocie poate sa se dezvolte in urma:
Contuziei globului ocular.
Traumatizarii muschilor externi ai globului ocular.
Inflamatiei aseptice a sinusului cavernos.
Dereglarilor endocrine acute.
Unei fistule carotido-cavernoase.
292. In cazul perturbarilor vegetative din contuzia cerebrala grava cel mai favorabil element de prognostic este:
Polipneea.
Tahicardia.
Hipertermia de tip central.
Echilibrarea rapida a functiei respiratorii.
Accesele hipertensive.
293. Indicati cel mai grav sindrom traumatic craniocerebral:
Amnezia lacunara.
Agitatia psihomotorie.
Contuzia cerebrala grava cu suferinta dominanta de trunchi cerebral.
Contuzia cerebrala grava, difuza, fara leziuni dominante in trunchiul cerebral.
Sindromul postcomotional.
294. Cea mai frecventa si mai caracteristica modificare a motilitatii oculare intrinsece in contuzia cerebrala grava cu suferinta dominata de trunchi cerebral este:
Miscarea pendulara a globului ocular.
Midriaza fixa bilaterala.
Deviatia conjugata a ochilor.
Mioza unilaterala.
Nistagmusul spontan orizontal sau vertical.
296. Sunt denumite plagi nepenetrante ale capului:
Traumatismele craniocerebrale cind nu sunt lezate tesuturile moi si oasele craniului la acelasi nivel.
Plagile cu lezarea tesutului moale a craniului.
Traumatismele craniocerebrale in care are loc lezarea tesutului moale si a oaselor craniului la acelasi nivel.
Contuzia cerebrala medie grava asociata cu plagi ale scalpului, cu fisura sau fractura craniana.
Traumatismele cranio-cerebrale cind se formeaza un canal direct de patrundere in cavitatea craniana a infectiei din mediul exterior.
297. Indicati spatiul unde se dezvolta hematoamele epidurale:
In tesuturile moi ale craniului.
Intre tesuturile moi si oasele craniului.
Intre endocraniu si dura mater.
Intre dura mater si invelisul paianjenos.
Intre invelisul paianjenos si cel moale al creierului.
298. Intervalul liber in formele tipice ale hematomului extradural (epidural) in formle tipice este de:
1-2 ore.
3-4 ore.
5-10 ore.
12-24 ore.
36-48 ore.
299. Localizarea preferentiala a hematoamelor subdurale incapsulate este:
Frontotemporala.
Frontala.
Temporala.
Occipitala.
Bazala.
300. Actualmente epilepsia se defineste ca:
O maladie acuta a encefalului de etiologie multipla, caracterizata prin accese repetate, aparute in rezultatul descarcarilor neuronale excesive si care se manifesta prin simptomatologie clinica si paraclinica diversa.
Maladie ondulatorie, caracterizata prin accese comitiale repetate cu pierdere de constienta, iar ulterior - cu tulburari de personalitate.
O stare cronica de etiologie diversa, in cadrul careia un individ este predispus spre crize epileptice recurente, de obicei spontane.
O afectiune cronica progresiva, manifestata prin tulburari paroxistice ale constientei, accese de convulsii, intepeniri, accese vegetative, precum si modificari progresive in sfera psiho-emotionala, inregistrate in perioada interictala.
Accese de pierdere de constienta de scurta durata in cadrul tulburarilor paroxistice de constienta.
