. cm. Inspectia unui pacient cu boli cardiace poate dezvălui
Poziția așezată
Erupții pe palme
Culoarea cianotică a pielii
Culoare palidă a pielii
Culoarea iterică a sclerelor și a pielii
cm. Anasarca poate include
Ascita
Hidrotorax
Pleurezia
Hidropericard
Pericardita
cm. "Cocoașa" cardiacă este definit ca:
Umflarea zonei sub inimă
Depresia zonei sub inimă
Cauzate de hipertrofie și mărirea inimii
Cauzate de patologiile vaselor coronariene
Trebuie diferențiată de deformările pieptului cauzate de modificările oaselor
cm. Bătăile cardiace patologice determinate la inspecție se caracterizează prin
. Se observă la stânga liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
Se observă la dreapta liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
Cauzate de ventriculul drept marit
Cauzate de ventriculul stâng mărit
Cauzate de aorta mărită
cm. Scopul palpării cardiace este de a examina:
A. Șocul apexian
Șocul cardiac
Pulsarea vizibilă
Simptomul tors de pisică
Fremitus vocal
cm. Scopul palpării cardiace este de a examina
Șocul apexian
Batetul stomacal
Turgescența venelor jugulare
cm. Alegeți etapele determinării șocului apexian
Plasare palmii mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
. Plasare palmii mâinii stângi este așezată pe pieptul pacientului
Glanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către gât
. cm. Alegeți etapele determinării șocului apexian
Glanda mamară dreaptă la femei este mai întâi mutată în sus și spre stânga
Falangele terminale ale celor trei degete trebuie să fie flexate pentru a forma un unghi drept față de suprafața toracelui și să se miște încet de-a lungul spașiilor intercostale spre stern până la senzația de mișcare a vârfului inimii
Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
Palma mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
. cm. Alegeți caracteristicile normale ale șocului apexian:
Se găsește în spațiul intercostal 5 pe stînga
Se află la 1-1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
Se găsește în spațiul intercostal 3 pe stînga
Se află la 2-3,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
Se găsește în spațiul intercostal 5 pe dreapta
cm. Proprietățile șocului apexian sunt
Lățimea (sau zona)
Înălțime
Putere
Rezistența
Rezonanță
cm. Alegeți afirmațiile corecte despre șocul apexian difuz
Este cauzat de ateroscleroza coronariană
Este cauzat de ventriculul stâng mărit
Se stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
Se stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
. Se stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm R: B, D
cm. Percuția cardiacă își propune să examineze
Limitele inimii
Poziția inimii
Forma inimii
Pediculul vascular
Zgomotele cardiace
Ritmul cardiac
Poziția și forma inimii
cm. Matitea relativă a inimii are următoarele limite
Limita stângă: 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă
Limita stângă: 1-2 cm lateral a linia medioclaviculară stângă
Limita superioară: al treilea spațiu intercostal pe stânga
Limita superioară: spațiul 5 intercostal pe stânga
. Limita stânga coincide cu șocul apexian
cm. Alegeți cauzele deplasării zonei de matitate relativă spre stânga
Dilatarea ventriculului drept
Dilatarea ventriculului stâng
Dilatarea atriului stâng
Dilatarea atriului drept
cm. Regulile auscultării inimii sunt
Valva aortică ar trebui să fie asculatată prima
Valva mitrală ar trebui să fie asculatată prima
Zgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
Valva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
Valva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
Punctul Botkin-Erb este ultimul ascultat
Zgomotele inimii ar trebui auzite în diferite posturi ale pacientului: în picioare, culcat, după efort fizic
cm. Primul zgomot cardiac este caracterizat prin
Este produs în timpul diastolei
Este produs în timpul sistolei
Este mai lung și mai puternic decât al doilea zgomot
Este cel mai bine auzit la apex
Este cel mai bine audiat la baza inimii
cm. Al doilea zgomot cardiac este caracterizat prin
Este mai lung și mai puternic decât al doilea sunet
Este cel mai bine auzit la vârf
cm. Intensitatea zgomotelor inimii poate scădea în
În timpul exercițiului
Miocardită
Distrofia miocardică
Cardiosleroză
cm. Suflurile cardiace pot fi
Simetrice
Funcțională
Organice
Paralele
Intrinsece
. cm. Suflurile cardiace pot fi
. Sistolice
Funcționale
Diastolice
cm. Suflu sistolic poate fi auzit în următoarele situații
Stenoza aortică
Stenoza pulmonară
Regurgitarea aortică
Regurgitarea pulmonară
Stenoza valvei mitrale
cm. Suflul sistolic poate fi auzit în următoarele situații
Regurgitare tricuspidă
Regurgitare mitrală
cm. Suflul diastolic poate fi auzit în următoarele situații
. cm. Cele mai frecvente cauze a patologiei primare a valvei tricuspide sunt
Reumatism
Artrita reumatoidă
Endocardita infecţioasă
Infarctul miocardului ventricului drept
Mixoma
cm. Durerea anginoasă are următoarele caracteristici
Este localizată retrosternal
Are o durată de câteva minute
De obicei iradiază în umărul stâng, scapula stângă, braţul stâng
Are o durată de peste 30 minute
Se jugulează după administrare de nitroglicerină sublingual
cs. Principalele simptome în bolile cavității buco-faringiene sunt cele enumerate, cu excepția
A. Dispneea
B. Modificările gustului
C. Durerea
D. Orodisfagia
E. Hemoragia
129 cs. Principalele simptome în bolile cavităţii buco-faringiene cele enumerate, cu excepția: A. Tulburări ale salivației
Tulburări ale salivației
B. Bruxismul
C. Tusea
cs. Examenul obiectiv al buzelor poate include aprecierea componentelor
Modificări de culoare
Modificări de volum
Asimetria buzelor
Leziuni și formațiuni patologice
Toate cele enumerate
cs. Sialoreea (hipersalivația) se poate obiectiva în:
. Stomatite
Deshidratare masivă
Sindromul Sjogren primar
Sindromul Sjogen secundar
Pneumonia
132 cs. Hiposalivația (xerostomia) se poate obiectiva în:
Stenoza esofagiană
Sarcina
Sindromul sjogren primar și secundar
D. Cancer buco-faringian
E. Erupție dentară
cs. Halena se definește prin
Diminuarea secreției salivare
Intensificarea secreției salivare
Mirosul neplăcut, fetid al cavității bucale
Asimetria limbii
Erupții la nivelul palatului dur
134 cs. Definiți aspectul normal la inspecția limbii
Mucoasă umedă, moale, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
Mucoasă uscată, dură, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
Mucoasă umedă, moale, granulat-catifelată, cu depuneri albicioase, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
. Mucoasă umedă, dură, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative și leziuni ulcerative
Mucoasă uscată, moale, granulat-catifelată, albicoasă, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
135 cs. Ulcerațiile limbii sunt cauzate de
Traumatică - proteze dentare defectuoase, mușcarea limbii în crizele epileptice
. Chimică - intoxicaţiile cu acizi sau baze
Infecţioasă - în tuberculoză, sifilis, stomatită aftoasă
Neoplazică
cs. Care este cea mai comună acuză la pacienții cu patologia esofagiană?
pirozis
disfagie
disfonie
Hematemeza
Melena
cs. Disfagia este definită ca
. Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
Sensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
Durerea pe parcursul întregului esofag
Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
Toate cele de mai sus
cs. Pirozisul este definită ca
Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
cs. Regurgitarea este definită ca
. Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
cs. Anorexia este definită de
Apetit pervers
. Scăderea poftei de mâncare sau absența completă
Apetit mărit
Durere epigastrică
Vărsături cu sânge
cs. În cazul în care pacientul se plânge de vărsături, medicul trebuie să se intereseze de următoarele aspectele
Când apare voma
Conexiunea posibilă cu mesele
Volumul vărsăturilor
Caracterul masei vomitive
cs. Caracterul sezonier al durerii epigastrice este caracteristic pentru
Esofagita
Ulcerul peptic
Duodenită cronică
Hepatita
Pancreatită cronică
cs. Melena este definită ca
Vărsături de sânge
Scaun cu sânge proaspăt
Durere în hipocondrul stâng
Scaun cu sânge digerat
Niciuna dintre cele de mai sus
cs. Constipația este definită de
Scaune frecvente și lichide
Masele fecalele se rețin în intestin mai puțin de 48 de ore
Masele fecalele se rețin în intestin mai mult de 48 de ore
Masele fecalele se rețin în intestin pentru mai mult de 72 de ore
Masele fecalele se rețin în intestin mai mult de 5 zile
cs. Palparea profundă a intestinului stabilește
Localizarea
Mobilitatea
Sensibilitatea
Consistența
cs. Pentru gastrita acută, indusă de H.Pylori este caracteristic
Manifestări clinice minime
Metaplazie intestinală a mucoasei gastrice
Este o patologie autoimună
Evoluţie de lungă durată
Afectare gastrică de tip granulomatos
147 cs. Mecanismele patogenetice în producerea gastritei de către H.pylori sunt:
Alterarea mucusului gastric
Producerea de toxine (ureaza, proteaza etc.)
Stimularea increţiei gastrice
Nici una din cele menţionate
Toate menţionate
148 cs. Factori protectori ai mucoasei gastroduodenale sunt următorii, cu excepţia:
Mucusului
HCl
Prostaglandinelor A şi E
Secreţiei bicarbonaţilor în mucoasa antrală
Microcirculaţia
149 cs. Factorii etiologici frecvenţi ai ulcerului gastroduodenal sunt următorii, cu excepţia:
Indometacinei
Acidului acetil salitic
Prednizolonei
Fenilbutazonului
Digoxinei
150 cs. Voma cu „zaţ de cafea” şi melena la un pacient cu ulcer gastroduodenal sunt semne de:
Stenoză pilorică
Hemoragie
Penetratii în pancreas
Malignizare a ulcerului
