Caracteristice pentru tifos exantematic sunt:
mecanismul de transmitere - parenteral
e caracteristică sezonalitatea de vară
sursă de infecţie pot fi bolnavii cu boala Brill
grupele de risc major de infectare sunt persoanele din sfera de deservire
una din măsurile principale profilactice e combaterea pediculozei
Sursa de infecţie în tifosul exantematic este:
omul bolnav de tifos exantematic
omul bolnav de boala Brill
păduchile de corp
păduchile de cap
reconvalescentul
Porţi de intrareale agentului patogenal tifosului exantematic pot fi:
locul muşcăturii păduchelui
pielea intactă
conjunctiva ochilor
căile respiratorii
tractul digestiv
Pentru tifosul exantematic sunt corecteafirmațiile
agentul patogen este Rickettsia prowazekii
Rickettsia prowazekii se cultivă pe culturi celulare
Rickettsia prowazekii se cultivă pe medii nutritive obișnuite
agentul patogen rezistă până la 60 zile la temperatura camerei
Rickettsia prowazekii rezistă timp îndelungat la temperaturi înalte
Bolnavul cu tifos exantematic prezintă pericol în:
ultimele 1-2 zile a perioadei de incubație
toată perioada febrilă
primele 2-3 zile de apirexie
toată perioada de incubație
doar în perioada febrilă
Pentru boala Brill sunt corecte afirmaţiile:
este o recidivă a tifosului recurent
este o recidivă a tifosului exantematic
în prezenţa pediculozei bolnavii pot fi sursă de infecţie
agentul patogen este Rickettsia prowazeki
infecţia se transmite transplacentar
Malaria se poate transmite:
prin contact direct cu omul bolnav de malarie
prin înţepătură de ţânţari
prin hemotransfuzie
transplacentar
prin înţepătură de ţânţari şi căpușe
Măsurile antiepidemice în focarele de malarie sunt:
depistarea bolnavilor de malarie şi a purtătorilor
ancheta epidemiologică a focarului
dezinsecţia
antibioticoprofilaxia
imunoprofilaxia
Plasmodium își dezvoltă ciclul biologic în următoarele gazde:
omul
țânțarulAnopheles
animalele domestice
animalele sinantrope
animalele xenantrope
Factoriifavorizanți ce influiențează procesul epidemic înmalariesunt:
temperatura aerului
creșterea numărului de vectori transmițători
prezența bolnavilor sau a purtătorilor de plasmodii
prezența patologiilor cronice
rezistența scăzută a populației
Care este tipul imunității postinfecțioase în malarie:
nesterilă
tipospecifică
sterilă
celulară
nespecifică
În diagnosticul de laborator al malariei se utilizează metodele:
parazitologică
serologică
hemocultura
coprocultura
urinocultura
În diagnosticul serologic al malariei se utilizează reacția:
hemaglutinareindirectă(RHI)
imunofluorescență indirectă (RII)
ELISA
PCR
precipitare (RP)
În cazul detectării a Plasmodium în sânge se indică:
specia
numărul de paraziți
forma paraziților
colorația Gram
prezența sau lipsa capsulei
Supravegherea epidemiologică în malarie include
investigarea persoanelor sosite din țările endemice
colectarea și analiza datelor cu privire la cazurile de malarie
supravegherea situației entomologice
pronosticarea situației malarigene
tratarea bolnavilor de malarie
Selectați din lista propusă persoanele suspecte lamalarie:
cu stări febrile sau subfebrile prelungite
cu accidente febrile în primele 3 luni de la transfuzie de sânge
studenții sosiți dintr-o țară endemică
persoanele aflate în țările nordice mai puțin de 2 luni
persoanele aflate în țările nordice mai mult de 3 luni
Metode eficiente de profilaxie amalariei:
aplicarea pe tegumente a substanțelor repelente
aplicarea pe haine a substanțelor repelente
purtarea de haine cu mâneca lungă și pantaloni lungi
utilizarea de plase antițânțar
Dispensarizarea foștilor bolnavi de malarie se efectuează în următorul mod:
2 ani pentru P. falciparum
3 ani pentru P. vivax șiP. ovalae
5 ani pentru P. malarie
10 ani pentru P. malarie
7 ani pentru P. vivax
Precizați măsurile antiepidemice în malarie:
anchetarea epidemiologică a fiecărui caz în primele 24 de ore
combaterea vectorilor prin pulverizare de insecticide
supravegherea focarului timp de 2 ani
supravegherea focarului timp de 5 ani
dispensarizarea foștilor bolnavi pentru 10 ani
Factorii favorizanți ai răspândirii boreliozei Lyme
prezența focarelor naturale
anotimpul cald al anului
densitatea căpușelor infectate
anotimpul rece al anului
nivelul de precipitații
Transmiterea boreliozei se realizează prin:
saliva căpușei
conținutul intestinal regurgitat
limfă
sânge
aerosoli lichiz
Măsurile profilactice în borelioză sunt:
evitarea zonelor cu densități mari de căpușe
limitarea expunerii la mușcături de căpușe
ndepărtarea căpușelor cu penseta
răsucirea, zdrobirea căpușelor
locul înțepăturii se spală cu apă șisăpun
Infecţia asociată asistenței medicale este:
infecție sensibilă la antibioticee
infecție achiziționată comunitar
infecție achiziționată în instituția medicală
infecție sensibilă la dezinfectante
infecție sensibilă la bacteriofagi
Deșeuri infecțioase în IMSP sunt
seringi, ace, catetere care conțin singe sau alte lichide biologicee
reactive și substanțele folosite în laboratoare
deșeuri din blocurile alimentare
cadavre de animale rezultate în urma activităților de cercetare
ambalajele materialelor sterile
În sala de proceduri masa sterilă se aranjează:
peste fiecare 2 ore de lucru
după fiecare schimb de lucru
după fiecare zi de lucru
săptămânal
la necesitate
Curăţenia generală a sălii de proceduri e necesar să fie efectuată:
zilnic, după lucru
zilnic, până la începerea lucrului, folosind soluţia de cloramină de 1%
o dată la 7 zile cu folosirea dezinfectantului pentru prelucrarea pereţilor şi podelei, apoi prelucrarea bactericidă
imediat după ce au fost deserviți pacienții
Care dintre situaţiile propuse poate fi considerată infecţie asociată asistenței medicale?
rujeola diagnosticată la copil în ziua a 4-a după spitalizare în secţia infecţiilor respiratorii acute cu prezenţa erupţiilor pe faţă
depistarea corinebacteriei difterice toxigene în frotiul din bucofaringe, colectat de la bolnavul cu angină în prima zi de spitalizare
salmoneloza, depistată la bolnavul cu pneumonie în ziua 8-10 de la spitalizare
în secția ORL a spitalului de copii a fost internat un copil cu otită, diagnostic confirmat la internare
toxoplasmoza transmisă transplacentar
Codul de culoare galbenă ale ambalajelor în care se colectează deșeurile în instituțiile medicale semnifică:
deșeuri periculoase: infecțioase, tăietoare-înțepătoare
deșeuri nepericuloase
deseuri asimilabile celor menagere
deseuri din resturi alimentare
deseuri din flacoane de perfuzii, ambalaje materialelor sterile
Ca sursă de infecţie,în IAAM din punct de vedere epidemiologic, importanţă mai mare au:
bolnavii cu formă acută a bolii
purtătorii cronici de germeni patogeni şi condiţionat patogeni
purtătorii convalescenţi
purtătorii imuni
bolnavii cu formă cronică a bolii
Perioada de incubaţie în infecţiile asociate asistenței medicale este de:
4-7 zile
3-10 zile
11 zile
14 zile
poate fi de la câteva zile până la câteva luni
