CM Gradul asocierii în funcție de valoarea coeficientului decorelație poate fi:
foarte puterni
puternic
moderat (mediu)
slab
neglijabil
CM Descrierea dinamicii multianuale a morbidității permite:
pronosticarea situației epidemiogene în viitor
lansarea ipotezelor privind posibilele cauze ce au provocat schim- bări în situația epidemiogenă
aprecierea schimbărilor evolutive în situația epidemiogenă pentru un anumit interval de timp
determinarea evoluției anuale în situația epidemiogenă
determinarea perioadei anului cu incidență crescută
CM Screeningul are rolul:
de organizare a unui studiu de metaanaliză
de organizare a studiilor de cohortă
de organizare a studiilor transversale
de organizare a studiilor caz-martor
de evaluare a unor programe
CM Ancheta epidemiologică a focarului este utilizată pentru:
determinarea indicatorilor ai stării de sănătate a populației
depistarea sursei de agenți patogeni
determinarea cauzelor de apariție a focarului
determinarea căilor, factorilor și condițiilor de transmitere a bolii
elaborarea complexului de măsuri antiepidemice
CM Obiectivele anchetei focarului epidemic sunt:
precizarea diagnosticului bolii
formularea diagnosticului epidemiologic
elaborarea complexului de măsuri în vederea localizării și lichidării focarului
evaluarea calității și eficienței măsurilor antiepidemice efectuate în focar
organizarea și construirea modelului experimental al procesului epidemic
CM Anamneza epidemiologică este colectată de:
medicul de familie
medicul ce a suspectat boala la pacient
medicul epidemiolog
medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice
medicul infecţionist ce consultă pacientul
CM Scopul anamnezei epidemiologice este:
stabilirea debutului bolii
determinarea contactului bolnavului cu alte persoane
evaluarea situației sanitaro-igienice a focarului
stabilirea condițiilor care ar fi putut contribui la apariția cazuluide îmbolnăvire
supravegherea focarului
CS Sursa principală de agenţi patogeni în febra tifoidă constituie:
purtătorii acuţi
purtătorii cronici
bolnavii cu forme grave de boală
bolnavii cu forme uşoare de boală
toţi bolnavii, indiferent de forma de gravitate a bolii
CS Calea principală de transmitere în febra tifoidă este:
hidrică
alimentară
aerogenă
transplacentară
de contact habitual
CS Izolarea în staţionar a bolnavilor cu febră tifoidă se efectuează:
conform indicaţiilor clinice
conform indicaţiilor epidemiologice
obligator toți bolnavii
selectiv, în raport cu indicaţiile clinice
pacienţii cu febră tifiodă pot fi trataţi la domiciliu
CS Perioada de supraveghere a purtătorilor cronici de Salmonella typhi este:
3 luni
6 luni
1 an
3 ani
pe întreaga durată a vieţii
CS Pacientul cu shigeloză are contagiozitate înaltă în perioada de:
incubaţie
prodromă
incubație și prodromă
convalescenţă
manifestări clinice
CS Pentru shigeloză este corectă afirmaţia:
infecţia este o zooantroponoză
perioada maximă de incubaţie este de până la 21 zile
este cauzată de mai multe specii de agenţi patogeni
la baza stabilirii diagnosticului de laboratorsuntreacţiile serologice
bolnavul începe să prezinte pericol la sfârşitul primei săptămâni de boală
CS În calitate de factori principali de transmitere a salmonelelor pot servi:
legumele şi fructele
aerul din încăperile neaerisite
muştele şi unele insecte hematofage
ouăle şi carnea
instrumentarul medical
CS Perioada de incubaţie la holeră constituie:
de la câteva ore până la 24 ore
1-6 zile
3-10 zile
7-14 zile
10-17 zile
CS Profilaxia de urgenţă în holeră se efectuează cu:
antibiotice
vaccin
imunoglobulină
seruri imune
bacteriofagi
CS În prezent, holera are o răspândire:
endemică
sporadică
epidemică
pandemică
eruptivă
0CS Agenţii patogeni ai holerei sunt slab rezistenţi către:
dezinfectanţii halogeni
dezinfectanţii acizi
dezinfectanţii alcalini
dezinfectanţii oxidofori
fenol şi derivaţii lui
CS Calea principală de transmitere în holeră este:
contact habitual
parenterală
inocilare specifică
CS Perioada maximă de incubaţie pentru hepatita virală A este de:
15 zile
21 zile
35 zile
50 zile
180 zile
CS Bolnavul cu HVA prezintă pericol epidemiologic major:
în perioada de incubaţie
în perioada de prodromă
în perioada de stare
în perioada convalescenţă
în toate perioadele de boală
CS Supravegherea medicală asupra persoanelor contacte cu bolnavii de HVA se efectuează timp de:
14 zile
CS În focarele de HVAdezinfecţia este necesar a fi efectuată cu soluţie de cloramină:
0,1%
3,0 %
5,0 %
10,0 %
25,0 %
CS Mecanismul fecal-oral este caracteristic pentru:
HVA şi HVB
HVA şi HVC
HVA şi HVD
HVA şi HVE
toate hepatitele virale se pot transmite prin mecanismul fecalo-oral
CS Vaccinarea contra poliomielitei începe la vârsta:
2 luni
4 luni
12 luni
24 luni
CS Principalul mod de transmitere a agentului patogen al poliomielitei este:
respirator
fecal-oral
parenteral
prin contact direct şi indirect
transplacentar
CS Mai frecventă şi periculoasă sursă de infecţie în toxiinfecţia alimentară cu stafilococ enterotoxigeneste:
bolnavii cu infecţiistafilococice
purtătorii nazofaringieni de stafilococi
animalele bolnave (vitele cornute mari)
animalele purtătoare de stafilococi
produsele lactate
CS Toxiinfecţii alimentare sunt:
infecții determinate de consumul alimentelor contaminate cu microorganisme patogene și endotoxinele acestora
infecții determinate de consumul alimentelor contaminate cu exotoxinele eliminate de microorganisme
infecții determinate de Cl.botulinum
infecții cu perioadă de incubație îndelungată (peste 72 ore)
infecții cu mecanismul de transmitere neelucidat
CS Sursă principală de infecţie pentru rotaviroze poate fi:
omul bolnav, în special adulţii
animalele bolnave şi purtătoare
oamenii purtători şi animalele bolnave
apele de suprafaţă în perioada caldă a anului
omul bolnav, în special copiii în primii trei ani de viaţă
CS În Republica Moldova, prevenţia specifică a rotavirozelor, include:
aplicarea metodelor de ordin general
aplicarea antiviralelor şi interferonului persoanelor cu risc sporit
vaccinarea copiilor conform calendarului vaccinărilor planificate
vaccinarea adolescenţilor şi persoanelor tinere în cadrul campaniior naţionale de imunizări
utilizarea antibioticelor în schema de tratament, în scop de prevenire a asocierilor microbiene
