La examinarea unui pacient cu sindromul anemic diagnosticul diferenţial se începe cu excluderea a cărui grup de anemii:
A. Anemia fierodeficitară
B. Anemia aplastică
C. Anemii posthemoragice acute
D. Anemii hemolitice
E. Anemii prin dereglări de formare a eritrocitelor
La etapa diagnosticului diferenţial al anemiilor după excluderea anemiilor posthemoragice acute care este următorul grup de anemii pus în discuţii:
A. Anemii prin dereglări de formare a eritrocitelor
B. Anemii prin distrugerea accelerată a eritrocitelor
C. Anemii fierodeficitare
D. Anemia metaplastică
E. Anemii din boli cronice
Care sunt pierderile zilnice fiziologice de fier ce asigură un conţinut constant al acestuia în organism:
A. 2 mg de fier pe zi
B. 7 mg de fier pe zi
C. 1,5 mg de fier pe zi
D. 16-18 mg de fier pe zi
E. 4-5 mg de fier pe zi
Cea mai puţin frecventă cauză de dezvoltare a anemiei fierodeficitare la copiii nou-născuţi este:
A. Gemelaritate
B. Dereglarea circulaţiei placentare
C. Prematuritate
D. Multiparitate cu intervalul între sarcini mai mare de 2 ani
E. Carenţa de fier profundă şi de lungă durată la mamă
Unde se află depozitul de fier în organismul sănătos:
A. În hemoglobina eritrocitelor
B. În formă de feritină şi hemosiderină în ficat
C. În mioglobină
D. În componenţa de enzime celulare
E. În splină
Ce fel de măsuri recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii la gravide cu scop de profilaxie a anemiei fierodeficitare:
A. La tendinţa de micşorare a indicilor hemoglobinei de a indica preparate de fier în doză standardă
B. La tendinţa de micşorare a indicilor hemoglobinei de a indica preparate de fier parenteral
C. Începând cu săptămâna a 12-a – 14-a a sarcinii de a indica la toate gravidele preparate de fier în doză curativă pe tot parcursul sarcinii
D. Începând cu săptămâna a 12-a – 14-a a sarcinii de a indica la toate gravidele preparate de fier în doză curativă pe tot parcursul sarcinii şi de prelungit tratamentul încă 6 luni după naştere
E. La tendinţa de micşorare a indicilor hemoglobinei de a indica transfuzia de concentrat eritrocitar
Pentru profilaxia anemiei fierodeficitare se recomandă respectarea intervalului dintre gravidităţi în următoarele limite de timp:
A. 2 ani
B. 1,5 ani
C. < 3 an
D. > 3 ani
E. 2,5 ani
Cu care proteină sunt legaţi ionii de fier în laptele mamei:
A. Apolactoferina
B. Interleukina-I
C. Feritina
D. Lactoglobulina
E. Transferina serică
Numiţi indicaţia pentru administrarea parenterală a preparatelor de fier:
A. Gastrita atrofică
B. Necesitatea sporită a fierului
C. Gastrectomia totală
D. Rezecţii vaste de ileon distal
E. Rezecţii vaste de jejun proximal
În care situaţii de dezvoltare a anemiei B12-deficitare există mecanismul de concurenţă de folosire a vitaminei B12:
A. Necesitate sporită a vitamina B12
B. Gastrectomia totală
C. Sarcina
D. Hernia hiatală
E. Infectare cu botriocefal
În care situaţii anemia B12-deficitară se poate dezvolta la sugar:
A. Necesitate sporită în vitamina B12
B. Atrofia mucoasei părţii fundice a stomacului
C. Când mama a suferit de anemie B12-deficitară în timpul sarcinii
D. Naşterea prin operaţia cezariană
E. Când are loc deficit de acid folic
Care proteină este relevantă în patogenia anemiei din bolile cronice:
A. Lactoglobulina
B. Gastromucoproteina
C. Interleukina-I
D. Factorul osteoclastoactivator
E. Albumina
Afectarea pielei şi rudimentelor ei se întâlnesc mai frecvent în:
A. Anemia B12-deficitară
B. Anemia fierodeficitară
C. Eritroleucemia
D. Anemia hemolitică autoimună
E. Anemia din bolile cronice
A. Necesitatea sporită a fierului
B. Rezecţia stomacului după metoda Bilrot I
C. Gastrita atrofică
D. Intoleranţa perorală a preparatelor de fier
E. Sindromul neurologic
Care proteină din sucul gastric este relevantă în metabolismul vitaminei B12:
A. Tripsina
B. Proteina „R”
C. Acid clorhidric
D. Feritina
E. Amilaza
În limfomul Hodgkin mai frecvent primar sunt afectaţi ganglionii limfatici:
A. Cervicali
B. Axilari
C. Inghinali
D. Mediastinali
E. Abdominali
Diagnosticul definitiv al limfomului Hodgkin cu afectarea primară a ganglionilor limfatici abdominali se stabileşte după:
A. Examenul ultrasonografic
B. Tomografie computerizată
C. Laparatomie cu biopsie şi cercetarea morfologică a ganglionilor limfatici abdominali măriţi
D. Analiza generală a sângelui periferic
E. Punctatul sternal
Diagnosticul de limfom Hodgkin se confirmă prin:
A. Analiza generală a sângelui periferic
B. Analizele biochimice ale sângelui
C. Punctatul medular
D. Biopsia cu cercetarea morfologică a ganglionilor limfatici măriţi
E. Examenul ultrasonografic
În rezultatul investigării unui pacient cu limfom Hodgkin s-a constatat mărirea ganglionilor limfatici cervicali pe stânga, fără semne de intoxicare generală. Care este stadiul clinic:
A. I A
B. I B
C. II A
D. II B
E. III B
Focarul primar al limfomului Hodgkin se dezvoltă primar în ganglionii limfatici în:
A. 20 - 25%
B. 95 - 98%
C. 30 - 35%
D. 1 - 3%
E. 100%
Focarul primar al limfomului Hodgkin se dezvoltă primar în ganglionii limfatici cervicali în:
A. 90%
B. 25%
C. 1 - 3%
D. 50%
E. 10%
Focarul primar al limfomului Hodgkin se dezvoltă primar în ganglionii limfatici supraclaviculari în:
A. 50%
C. 10%
E. 75%
În rezultatul investigării unui pacient cu limfom Hodgkin s-a constatat: mărirea ganglionilor limfatici cervicali, supraclaviculari bilateral, mediastinali, abdominali, febră – 38,50 . Care este stadiul clinic:
B. II B
C. III A
D. III B
E. IV B
Indicele morbidităţii limfoamelor non-Hodgkin în Republica Moldova constituie:
A. 2,4
B. 7,5
C. 4,1
D. 11,0
E. 5,4
În limfoamele non-Hodgkin la adulţi din diferite compartimente ale tractului gastrointestinal predomină:
A. Esofagul
B. Duodenul
C. Stomacul
D. Intestinul subţire
E. Colonul
