În rezultatul investigării unui pacient cu limfom non-Hodgkin s-a constatat: mărirea ganglionilor limfatici cervicali bilateral, abdominali, febră – 38,7 0 . Care este stadiul clinic:
A. I A
B. II B
C. III A
D. III B
E. IV B
În rezultatul investigării unui pacient cu limfom non-Hodgkin s-a constatat: mărirea ganglionilor limfatici mediastinali, afectarea măduvei oaselor, febră – 38,20 . Care este stadiul clinic:
C. III B
D. IV A
În rezultatul investigării unui pacient cu limfom non-Hodgkin s-a constatat: afectarea amigdalei palatine pe dreapta fără semne de intoxicare. Care este stadiul clinic:
B. I E A
C. II B
D. II E A
E. III A
Diagnosticul de limfom non-Hodgkin mediastinal poate fi stabilit doar după:
A. Puncţia sternală
B. Examenul radiologic
C. Toracotomia cu cercetarea morfologică a tumorei înlăturate
D. Analiza generală a sângelui
E. Tomografia computerizată
În rezultatul investigării unui pacient cu limfom non-Hodgkin s-a constatat afectarea amigdalei nazofaringiene şi ganglionilor limfatici cervicali, supraclaviculari, bilateral, fără semne de intoxicare. Care este stadiul clinic:
B. II A
E. IV A
În rezultatul investigării unui pacient cu limfom non-Hodgkin s-a constatat afectarea ganglionilor limfatici mediastinali, ţesutului pulmonar, măduvei oaselor, febră – 38-390 . Care este stadiul clinic:
Afectarea măduvei oaselor în LNH agresive constituie:
A. 65%
B. 10%
C. 48%
D. 21,6%
E. 52,8%
În leucemia mieloidă cronică se formează o genă nouă himerică:
A. TP53
B. BCR - ABL
C. CCND-1
D. BCL-2
E. BCL-6
În faza cronică precoce a leucemiei mieloide cronice poate fi:
A. Splina depăşeşte rebordul costal cu 2-3 cm
B. Splina nu se palpează
C. Splina depăşeşte rebordul costal cu 4-5 cm
D. Splina ocupă jumătate din cavitatea abdominală
E. Splina se palpează la nivelul liniei ombilicale
Schimbările specifice în tabloul clinic al limfoamelor non-Hodgkin gastrice sunt:
A. Dureri în regiunea epigastrală
B. Vomă
C. Greţuri
D. Hemoragie gastrică
E. Nu sunt
Faza acută a leucemiei mieloide cronice se confirmă prin prezenţa în punctatul medular a celulelor blastice, care pot fi:
A. > 10%
B. < 10%
C. > 25%
D. < 20%
E. > 15%
Pentru faza cronică precoce a leucemiei mieloide cronice este caracteristic:
A. Starea generală gravă
B. Starea generală satisfăcătoare
C. Febră nemotivată de infecţie
D. Osalgii
E. Anemie
Splenectomia în leucemia mieloidă cronică poate fi efectuată în cazurile:
A. În faza cronică precoce a bolii
B. În faza de acceleraţie
C. Infarcte frecvente în splină
D. Sindromul CID
E. În faza acută a bolii
Tabloul clinic în faza acută a leucemiei mieloide cronice corespunde tabloului clinic:
A. Leucemiei limfocitare cronice
B. Leucemiei acute
C. Leucemiei monocitare cronice
D. Policitemia vera
E. Mielofibroza idiopatică
În care fază a leucemiei mieloide cronice este mai înaltă eficacitatea preparatului Gleevec (Imatinib mezilat):
A. Faza acută
B. Faza de accelerare
C. Faza cronică
D. Faza de accelerare şi acută
E. Nici într-o fază
În mielofibroza idiopatică mutaţia are loc la nivelul:
A. Celulei stem
B. Celulelor blastice
C. Celulei precursoare mielopoiezei
D. Celulei precursoare B-limfopoiezei
E. Celulei precursoare T-limfopoiezei
Pentru confirmarea diagnosticului de mielofibroză idiopatică care metodă de investigare este mai informativă:
B. Analiza generală a sângelui
C. Electroforeza hemoglobinei
D. Trepanobiopsia cu studierea histologică a măduvei oaselor
E. Coagulograma
Splenectomia în mielofibroză idiopatică poate fi efectuată în cazurile:
A. Complicate cu anemie hemolitică autoimună şi/sau trombocitopenie autoimună
B. Hipertrombocitoză
C. Hiperleucocitoză
D. Eritrocitoză
E. Nici într-un caz
Incidenţa mielofibrozei idiopatice este:
A. 2,2
B. 0,8
C. 1,5
D. 1,9
E. 0,2
Morbiditatea leucemiei mieloide cronice în Republica Moldova la 100 000 de locuitori constituie:
A. 2,5
B. 0,9
C. 1,1
D. 0,6
E. 4,3
Limfoamele maligne sunt tumori care se dezvoltă din:
A. Celulele limfoide situate în măduva oaselor
B. Celulele limfoide situate extramedular
C. Celulele plasmatice situate extramedular
D. Celule rândului granulocitar
E. Celule rândului megacariocitar
Indicele morbidităţii limfomului Hodgkin în Republica Moldova la 100 000 de locuitori constituie:
A. 4,1
B. 0,6
C. 2,4
D. 1,47
E. 1,2
Tabloul clinic la pacienţii cu boala von Willebrand se manifestă:
A. Prin hemoragii de tip microcircular
B. Splenomegalie
C. Hepatomegalie
D. Mărirea ganglionilor limfatici periferici
E. Afectează numai bărbaţii
În analiza sângelui periferic în maladia von Willebrand se depistează:
A. Trombocitopenie
B. Leucocitoză
C. Limfocitoză
D. Schimbări specifice nu se depistează
E. Cellule blastice
Maladia von Willebrand este o patologie cu dereglarea:
A. Hemostazei primare
B. Hemostazei secundare
C. Dereglarea hemostazei primare (vasculo-trombocitară) şi a celei secundare
D. Mecanismului extrinsec de coagulare a sângelui
E. Timpul protrombinei este majorat
Tipul de sângerare caracteristic pentru maladia Rendu-Osler este:
A. De tip hematom
B. De tip peteşial-echimatos
C. De tip echimatos-hematom
D. De tip angiomatos cu teleangiectazii
E. De tip purpură vasculară
