376-400

a) Corpuscularitatea

b) Insolubilitatea

c) Solubilitatea

d) Stabilitatea la scindare

e) Persistenţa în organism

a) Pătrunderea primară a alergenului în organism, captarea alergenului de către macrofag şi procesarea
alergenului, blasttransformarea limfocitelor B, formarea clonului imunologic şi diferenţierea
limfocitelor B în celule plasmocitare, prezentarea alergenului limfocitelor B

b) Pătrunderea primară a alergenului în organism, captarea alergenului de către macrofag şi procesarea
acestuia, prezentarea limfocitelor B, blasttransformarea limfocitelor şi formarea clonului
imunologic,diferenţierea limfocitelor B în plasmocite

c) ) Pătrunderea primară a alergenului în organism, captarea alergenului de către macrofag şi procesarea
acestuia, blasttransformarea limfocitelor şi formarea clonului imunologic, prezentarea limfocitelor
B, diferenţierea limfocitelor B în plasmocite

b) Pătrunderea primară a alergenului în organism, captarea alergenului de către macrofag şi procesarea
acestuia, prezentarea limfocitelor T, blasttransformarea limfocitelor şi formarea clonului
imunologic de limfocite T-sensibilizate

e) Pătrunderea primară a alergenului în organism, prezentarea limfocitelor B, captarea alergenului de
către macrofag şi procesarea acestuia,, blasttransformarea limfocitelor şi formarea clonului
imunologic

a) Mastocitele

b) Limfocitele B

c) Macrofagele

d) limfocitele T

e) Bazofilele

a) Reacţii alergice tip reaginic

b) Reacţii alergice de tip anafilactic

c) Reacţii alergice mediate umoral

d) Reacţii alergice mediate celular

e) Reacţii alergice de tip Arthus

a) Limfokinele

b) Limfotoxinele

c)?? Factroii chemotactici

d) Factorul inhibitor al migraţiei macrofagelor

e) Imunoglobulinele E

a) Acţiunea citopatogenă a limfocitelor T sensibilizate

b) Acţiunea citopatogenă a limfotoxinelor

c) Activarea complementului

d) Citotoxicitatea celulară dependent de anticor

e) Acţiunea hidrolitică a enzimelor lizozomale

a) Inflamaţia exsudativă purulentă

b) Inflamaia fibrinoasă

c) Inflamaţia proliferativă

d) Necroza cu cicatrizare

e) Formarea granulomului

a) Tuberculozei

b) Iinflamţiilor acute purulente

c) Alveolitelor cronice

d) Tiroiditei autoimune

e) Respingerii transplantului

a) Ig A

b) Ig G

c) Ig M

d) Limfocitele B

e) Limfocitele T-sensibilizate

a) Inocularea alergenului în organismul sensibilizat, reacţia allergen+ limfocit T sensibilizat, sereţia de
limfokine cu efect chemotactic şi citopatogen, acumularea celulelor efectoare în locul unde s-a
prudus reacţia, inducerea efectului citotoic al limfocitelor T şi limfototoxinelor, leziuni celulare,
inflamaţie

b) Inocularea alergenului, reacţia allergen+ anticorp pe membrane mastocitelor, elimenarea de
mediatori, leziuni celulare, inflamaţie

c) Inocularea alergenului, reacţia allergen +anticorp, activarea somplementului, leziuni celulare,
inflamaţie

d) Inocularea aalergenului, Reacţia allergen + anticorp, farmarae complexelir immune agressive, leziuni
celulare, inflamaţie

e) Inocularea alergenului, degranularea mastocitelor, leziuni celulare, inflamaţie

a) Sunt reacţii reaginice

b) Sunt reacţii tuberculinice

c) Sunt reacţii citotoxice

d) O autosensibilizare de tip stimulator

e) Sunt reacţii alergice tip Arthus

a) O proteină membranară structurală denaturată

b) O proteină- pompă ionică

c) Un fragment al complementului asociat la membrană

d) Un acid gras polinesaturat

e) Un receptor pentru o substanţă biologic activă

a) Ig E

b) Ig A

c) Ig D

d) Ig M şi Ig G

e) Ig E şi Ig G4

a) În umorile erganismului

b) Pe membrana mastocitelor

c) Pe membrana bazală a microvaselor

d) Pe membraba tirocitelor

e) Pe membrana macrofagelor

a) Alergenul prezintă un receptor membranar pentru diferiţi stimuli informaţionali

b) Lipseşte faza patochimică

c) Nu are loc activarea complementului

d) Are loc loc activarea complementului

e) Nu se activează citotoxicitatea celulară dependentă de anticorp

a) Citoliza

b) Stimularea funcţiei specifice a celulei

c) Sensibilizarea limfocitelor T

d) Blasttransformarea limfocitelor B

c) Activarea complementului

a) Pierderea toleranţei imunologice faţă de antigrnrle „self”

b) Imunodeficit ereditar pe linia limficitelor B

c) Imunodeficit achiziţionat pe linia limfocitelor T

d) Deficit ereditar al inhibitorului factorului C1 ( INH-C1-esterazei)

e) Infecţia cu HIV

a) Demascarea antigenelor “sechestrate”

b) Apariţia clonelor de limfocite intrezise ( mutante)

c) Activarea nesancţionată a complementului pe cale clasică

d) Blasttransformarea limfocitelor T

e) Reacţia încrucişată a antigenelor ( mimarea moleculară)

a) În gastrita atrofică ( anemia pernicioasă, anemia Adison- Biermier)

b) În diabetul zaharat

c) În boala Grawes-Bazedow

d) În poliartrita reumatoidă

e) În lupusul eritematos sistemic (LES)

a) În tiroidita Hashimoto

b) În artrita reumatoidă

c) În boala Addison

d) În lupusul eritematos sistemic (LES)

e) În miastenia gravis

a) Anafilactice

b) Citotoxic-citolitice

c) Hipersensibilitate de tip întîziat

d) Autosensibilizare de tip stimulator ( Tip V)

e) Tip Arthus

a) Anafilactice

b) Citotoxic-citolitice

c) Hipersensibilitate de tip întîziat

d) Autosensibilizare de tip stimulator ( Tip V)

e) Tip Arthus

a) Polenozelor

b) Dermatitei de contact

c) Alveolitelor cronice de arigină alergică

d) Anemiei hemolitice autoimune

e) Anemiei autoimune de tip Addison-Biermer (pernicioasă)

a) Este prezentă faza patochinică

b) Este prezentă faza patofiziologică

c) Lipseşte faza imunologică

d) Nu are loc degranulaţia mastocitelor

e) Nu are loc elaborarea mediatorilor

a) Degranularea mastocitelor la acţiunea nespecifică a eliberatorilor de histamină

b) Activarea neimunologică a comlementului pe cale clasiă

c) Activarea imunologică a complementului

d)Sinteza excesivă a leucotrienelor

f) Activarea alternativă nespecifică a complementului