CM socul anafilactic necesita diagnostic diferential cu
Lipotemie
Hipertensiunea arterială
Epilepsie
Şocul cardiogen
Şocul traumatic
CM Tipurile reactiilor alergice sunt urmatoarele
Rezistenta nespecifica
Reactia citotoxica
Fenomenul Artus (prin complexe imune)
Reactia de hipersensibilizare mediata celular
Reactia anafilactica
CM Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt
Praful de casa-acarieni
Polenurile
Sporii fungici
Alergenii bacterieni
Alergeni epidermali
CM În reactia urticariana participa urmatoarele elemente celulare
Mastocitul
Eozinofilul
Bazofilul
Monocitul
Fagocitul
CM Urticaria alergica poate avea la baza urmatoarele mecanisme patofiziologice
Tipul I de reactii imunologice
Tipul II de reactii imunologice
Tipul III de reactii imunologice
Insuficienta inhibitorului C1
Tipul IV de reactii imunologice
CM În cazul sindromului urticarian, mecanismele activarii mastocitelor sunt
Hipersensibilitatea imediata de tip reaginic
Insuficienta inhibitorului C1 al complementului
Activarea sistemului kininic al plasmei
Activarea directa a mastocitelor
Activarea complementului pe calea alterna
CM Din formele imune ale sindromului urticarian fac parte
Urticaria colinergica
Urticaria de contact la caldura
Dermografismul
Urticaria atopica
Urticaria în boala serului
CM Urticaria colinergica este indusa de
Efort fizic
Aport masiv de alimente bogate în tiramina
Stresul psihic acut
Iradierea ultravioleta
Mediul ambiant cald
CM În diagnosticul sindromului urticarian de geneza alimentara o importanta primordiala are
Anamneza (efectul de eliminare)
Respectarea dietei hipoalergice de baza
Efectuarea zilnicului alimentar
Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari
Ultrasonografia organelor abdominale
CM Preparatele de electie în controlul simptomatic al sindromului urticarian sunt
Colinomimeticele
Adrenomimeticele
Ganglioblocatorii
Antihistaminicele
Adrenoblocatorii
CM Simptomele clinice în polinoza se manifesta
Numai în anotimpul rece
Numai în anotimpul de toamna
Nu este caracteristica manifestarea sezoniera
Au caracter sezonier
Diminuiaza dupa ploaie
CM Care manifestari clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoza
Rinita atopica sezoniera indusa de polen
Conjunctivita alergica sezoniera indusa de polen
Astm bronsic atopic indus de polen
Dermatita atopica
Alveolita alergica
CM Ce grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?
Antibiotice
Antihistaminice
Sedative
Stabilizatori ai membranei mastocitare
Corticosteroizi topici
CM Principiile de baza în tratamentul polinozei sunt
Eliminarea alergenului
Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice
Medicatia antihistaminica
Antibioticoterapia
CM Gravitatea exacerbarilor sezoniere în polinoza depinde de
Concentratia polenului în aer
Genul plantelor
Gradul sensibilitatii individuale
Durata sezonului de polenizare
Presiunea barometrica
Care sunt valorile normale ale presiunii în artera pulmonară ?
45-60 mm Hg
25-30 mm Hg
60-100 mm Hg
100-120 mm Hg
) 60-120 mmHg
Sindromul CREST include următoarele, cu excepţia:
calcinoză subcutanată
disfuncţie esofagiană
fenomene Raynaud
sclerodactilie, telangiectazii
hipocrotism digital
Mecanismele patogenetice ale HTP în sclerodermie sunt următoarele, cu excepţia:
creşterea debitului pulmonar
vasoconstricţie
remodelarea peretelui vascular pulmonar
fenomene de tromboză in situ
defect de producere a substanţelor vasoconstrictoare
Mecanism probabil al hipertensiunii pulmonare la pacienţii splenectomizaţi sunt:
Creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activitatea plachetară
Inhibarea canalelor de K
Creşterea debitului cardiac
Scăderea debitului cardiac
Hipertensiune portală
Presiunea normală în atriul stâng este:
15-20 mm Hg
20-25 mm Hg
7 mm Hg
30-40 mm Hg
În următoarele patologii are loc distrucţia patului vascular pulmonar, cu excepţia:
bronşită cronică
emfizem
tuberculoză pulmonară
pulmonectomie
fibroze pulmonare
Conform clasificării funcţionale a HTP la clasa II corespunde următoarea afirmaţie:
Limitare uşoară a capacităţii de efort . Nu există simptome în rapaos, iar activitatea fizică obişnuită determină simptome (dispnee, durere toracică, presincopă, fatigabilitate)
Nu există o limitare a capacităţii de efort. Activitatea fizică obişnuită nu determină simptome
Limitare marcată a capacităţii de efort. Nu există simptome în repaos, iar activitatea fizică mai mică decît obişnuită determină simptome
Nu sunt capabili să efectueze activitate fizică. Pot avea simptome în repaos, care sunt agravate la cel mai mic efort
Nici una de mai sus
Clasificarea hemodinamică a HTP include următoarele , cu excepţia:
Scăderea fluxului pulmonar
Precapilară ( arterială)
Postcapilară (venoasă)
Mixtă
Creşterea fluxului pulmonar
HTP moderată are următoarele valori:
25-40 mm Hg
41-75 mm Hg
76-110 mm Hg
>110 mm Hg
HTP uşoară are valorile:
HTP severă:
HTP foarte severă:
25-40 >110 mm Hg
41-75 >110 mm Hg
76-110 >110 mm Hg
La examenul obiectiv al pacientului cu HTP se evidenţiază, cu excepţia:
Accentuarea şi dedublarea Z II la focarul pulmonarei
Tahicardie
Cianoză
Pulsaţie epigastrică
Accentuarea Z II la focarul Ao
Semne ECG în HTP sunt următoarele, cu excepţia:
hipertrofie ventriculară dreapta
hipertrofie atrială dreaptă
semne de bloc incomplet de ram drept
P pulmonar
Alungirea PQ
480. Pentru excluderea trombembolismului pulmonar de elecţie este:
a) radiografia cutiei toracice
b) ECG
c) Ecocardiografia
d) Scintigrafie pulmonară
e) Ultrasonografie
481. Cînd este indicată angiografia pulmonară la un pacient cu HTP:
a) edem pulmonar
b) suspecţia de HTP prin trombembolism cronic
c) fibroză pulmonară interstiţială
d) bronşiectazii
e) şunt arterio-venos
482. Valoarea SaO2 de la care se indică Oxigenoterapie:
a) sub 99%
b) sub 95%
c) sub 90%
d) < 70%
e) <60%
483. Semnele clinice de disfuncţie ventriculară dreapta sunt următoarele, cu excepţia:
a) raluri crepitante pulmonare
b) turgescenţa jugularelor
c) puls venos pozitiv
d) hepatomegalie
e) edemele declive
484. Cauze ale cordului pulmonar:
a) BPCO
b) Alveolite fibrozante
c) Astm Bronşic
d) Hipertensiunea pulmonară idiopatică
e) Toate cele enumerate
485. Sindromul Pikwik include următoarele, cu excepţia:
a) somnolenţă
b) obezitate
c) pletoră
d) edemele
e) situs inversus
486. Manifestările apneei în somn sunt următoarele, cu excepţia:
a) hipersomnolenţă diurnă
b) episoade apneice nocturne repetate
c) somnambulism
d) cefalee matinală
e) tuse cu expectoraţie
487. Simptomele cordului pulmonar cronic sunt următoarele, cu excepţia:
a) tuse (cu sau fără expectoraţie), wheezing
b) cianoză centrală
c) sincope la efort fizic
d) dureri precordiale de tip anginos
e) parestezii
488. Examenul fizic al unui pacient cu CPC relevă următoarele , cu excepţia:
a) galop ventricular drept
b) accentuarea Z I la focarul aortei
c) jugulare turgescente
d) tahicardie
e) hepatomegalie dureroasă
489. Bolile pulmonare produc HTP prin următoarele mecanisme:
a) ischemie
b) hipoxie
c) inflamaţie
d) obstrucţie bronşică
e) pierdere de vase pulmonare
490. Prin care mecanisme hipertensiunea portală induce hipertensiune pulmonară:
a) creşte debitul pulmonar secundar majorării DC
b) creşterea forţelor de forfecare
c) remodelare vasculară
d) scăderea debitului cardiac
e) hipertensiune arterială
491. Simptomele clasice ale HTP sunt:
a) Dispnee
b) durere toracică de tip anginos
c) sincopa de efort
d) hemoptizie
e) fatigabilitate
492. Insuficienţa ventriculară dreaptă este reflectată prin:
a) creşterea presiunii venoase centrale
b) hepatomegalie
c) ascită
d) edeme decline
e) edem pulmonar
493. Diagnosticul diferenţial al HTP include următoarele:
a) Hipertensiunea arterială
b) Insuficienţa inimii stângi
c) Mixom atriului stâng
d) Stenoză de arteră pulmonară
e) Insuficienţă mitrală
494. Tratamentul convenţional al HTP include:
a) O2 terapie
b) Digoxina
c) Diureticele
d) Anticoagulante orale
e) Nitraţi
495. Tratamentul non-convenţional al HTP grupul I (HTP idiopatică, familială) datorită bolilor ce afectează arterele pulmonare musculare) prevede administrarea de:
a) antagoniştii de calciu
b) prostocicline
c) antagonişti de receptori de endotelină
d) inhibitorii de fofodiesterază
e) nitraţii
Hipertensiunea pulmonară tromboembolică are următoarele opţiuni de tratament:
a) tratament anticoagulant cronic
b) trombarterectomia
c) oxigenoterapia
d) inhibitori ai enzimei de conversie
e) βeta blocante
Criterii diagnostic pozitiv pentru cordul pulmonar:
a) HTP dovedită prin oricare metodă
b) Hipertrofia VD dovedită
c) Dilaterea VD confirmată prin metode imagistice
d) Semne clinice de disfuncţie VD
e) Suflu sistolic la focarul pulmonarei
498. Bolile pulmonare obstructive care duc la apariţia CPC:
a) Bronşita cronică
b) Emfizem pulmonar
c) Astm bronşic
d) Fibroza chistică
e) Alveolita fibrozantă
499. Hipoventilaţia alveolară produce:
a) Hipercapnie
b) Hipoxemie
c) hipocapnie
d) alcaloză respiratorie
e) nici una de mai sus
500. Tulburări ale centrului de controlrespirator produc:
a) Hipoventilaţie
b) acidoză respiratorie
d) hipoxemie
e) hipertensiune pulmonară