Substratul anatomic al reglării tensiunii arteriale în sistemul vascular este:
aorta
arterele
arteriolele
capilarele
cordul
Complicațiile hipertensiunii cronice pot fi următoarele, cu excepția :
hipertrofia ventricolului stâng al inimii
insuficiența cardiacă congestivă
insuficiența renală
diabetul zaharat
hemoragie cerebrală
Cauza mai frecventă a anevrismului aortei abdominale este:
trauma
ateroscleroza
sifilisul
hipertensiune arteriala
necroza chistică a mediei
Anevrismul arcului aortic este cauzat mai frecvent de:
ateroscleroză
tuberculoză
sifilis
anomalii congenitale
fungi
Cauza principală a tromboemboliei arterei pulmonare:
hipertensiunea arterială
insuficiența cardiacă
aterocleroza
tromboflebita
venele varicoase
Hipertensiunea arterială malignă se caracterizează prin:
arterioloscleroză hiperplastică
insuficiență aortală
sindromul Marfan
stenoză și calcinoză aortică
trombangiită obliterantă
Stadiile infarctului miocardic:
hemoragic
edematos
necrotic
de vascularizare
de organizare
Ocluzia acută a arterei coronariene este urmată de:
gangrena miocardului
infarct miocardic
atrofia brună
hipertrofia miocardului
lipomatoza inimii
Care din următorii factori au importanță în dezvoltarea aterosclerozei:
hipoglicemia
hipercolesterolemia
hipertensiunea
hipercalcemia
hiperlipidemia
Ischemia cronică a creierului, cauzată de ateroscleroza arterelor cerebrale este însoțită de:
degenerarea celulelor cortexului cerebral
hemoragie cerebrală masivă
atrofia cortexului cerebral
hipertrofia celulelor corticale
dezvoltarea demenței
Care organe se afectează mai frecvent în ateroscleroză:
rinichii
ficatul
creierul
intestinul
plămînii
Ateroscleroza rinichilor se caracterizează prin următoarele semne:
rinichii sunt măriți în dimensiuni
rinichii sunt micșorați în dimensiuni
suprafața macronodulară
suprafața micronodulară
rinichii au aspect slăninos
Care din complicațiile enumerate se pot observa în infarctul miocardic:
tamponada inimii
valvulopatie cardiacă
asistolie
edem pulmonar
Ateroscleroza obstructivă a arterei femurale se poate manifesta prin:
ischemie
vene varicoase
elefantiază
gangrenă
anemie
Infarctul subendocardial se poate complica cu:
pericardită fibrinoasă
tromboză parietală
hemopericard
tromboembolii
inimă „în cuirasă”
Indicați complicațiile, care pot fi cauzate de ulcerația plăcii aterosclerotice:
tromboza arterei
flebotromboza
embolia cu mase ateromatoase
infarct pulmonar
ocluzia acută a arterei
Îngustare aterosclerotică lentă a arterelor inimii poate duce la:
cardioscleroză difuză
cardioscleroză macrofocală
insuficiență cardiacă acută
insuficiență cardiacă cronică
Afecțiunile căror organe pot duce la hipertensiune simptomatică:
patologia rinichilor
patologia hipofizei
patologia creierului
patologia ficatului
patologia splinei
Semnele macroscopice ale infarctului miocardic:
infarct roșu
infarct alb
infarct alb cu chenar hemoragic
de formă triunghiulară
de formă neregulată
Tromboza coronariană conduce la:
hemosideroză
lipomatoză
atrofie brună
Indicați modificările arterelor, caracteristice pentru hipertensiunea arterială:
elastofibroză
calcinoză distrofică
infiltrație plasmatică
hialinoză
aterocalcinoză
Indicați formele de hipertensiune arterială după caracterul evoluției clinice:
cerebrală
cardiacă
benignă
malignă
renală
Indicați complicațiile infarctului miocardic:
anevrism acut al ventriculului stîng
șoc cardiogen
fibrilație ventriculară
toate cele enumerate
Indicați variantele de cardioscleroză:
postinfarctică
macrofocală
vicariantă
microfocală
infecțioasă
Care din procesele enumerate este caracteristic pentru hipertensiunea arterială:
elastofibroza
aterocalcinoza
În care stadiu al infarctului miocardic se dezvoltă mai frecvent ruptura peretelui inimii:
alergic
funcțional
de osificare
Care modificări se produc în rinichi în hipertensiunea benignă:
ratatinare
suprafață macronodulară
arteriolohialinoza
arterioscleroza
sindromul Kimmelstiel-Wilson
La un pacient cu infarct miocardic, la a 7-a zi după debutul bolii au apărut hematurie și dureri în regiunea lombară. Ce proces patologic s-a dezvoltat în rinichi și care este mecanismul patogenetic:
infarct renal
pielonefrită acută
tromboembolia din trombii parietali din ventriculul stîng
tromboembolia din vegetațiile de pe valvula aortică
tromboembolia din vegetațiile de pe valvula mitrală
Cauzele nemijlocite ale infarctului miocardic:
hemoragie intramurală în placa aterosclerotică
tromboza arterei coronariene
spasmul arterei coronariene
scleroza arterei coronariene
tulburările metabolismului în miocard
Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice cronice:
cardioscleroza macrofocală
cardioscleroza microfocală
infarct miocardic acut
anevrism cardiac cronic ?-era cu semn de intrebare
anevrism cardiac acut
Cauzele mai frecvente de deces în cardiopatia ischemică cronică:
ruptura peretelui inimii și tamponada pericardului
insuficiență renală
insuficiență cardiovasculară cronică
complicații tromboembolice
Cauzele mai frecvente ale morții subite în infarctul miocardic:
angina pectorală
fibrilația ventriculară
tamponada pericardului
șocul cardiogen
anevrismul ventriculului stîng
pericardita fibrinoasă
anevrismul aortic
tromboza parietală intracardiacă
ruptura inimii
coarctația aortei
Care modificări se dezvoltă în arteriole în hipertensiunea arterială esențială cronică benignă:
necroza fibrinoidă
scleroza
hialinoaza
inflamația
tromboza
Care modificări apar în arteriole în criza hipertensivă:
infiltrația plasmatică
hialinoza