Care din elementele de mai jos descriu modalități de susținere și ajutor pentru persoana care este în doliu?
Fiecare individ trăiește doliul în modul său particular
Nevoia de a i se valida durerea, suferința
Ascultarea empatică și exprimarea compasiunii
Asigurarea persoanei că totul o să treacă
Încurajarea persoanei de a fi puternică și încrezătoare în viitorul său bun
Moartea este:
Un proces nedorit
Un proces dorit
Un proces universal
Un proces inevitabil
Un proces continuu
Care din elementele de mai jos, descriu reacții la doliu?
Reacții emoționale și reacții somatice
Reacții sociale
Tulburări de conduită
Reacții biologice
Reacții fiziologice
Care din aspectele de mai jos descriu fazele (etapele) procesului de doliu?
Șocul și conștientizarea pierderii
Perioada de depresie
Acceptare pierderii
Reorientarea spre viață
Așteptarea și curajul
Care din elementele de mai jos descriu reacții patologice la doliu?
Doliul prelungit
Simptome mascate
Doliu exagerat
Doliu natural
Doliu întârziat
Care sunt cele mai problematice trăiri pe care le poate simți supraviețuitorul care se află în doliu?
Vina
Furia
Neajutorarea
Izolare
Singurătate
Identificați factorii cauzali ai sindromului de Burnout la medici:
Experiența mare de muncă
Suprasolicitarea
Competența și inteligența medicului
Presiuni și așteptări nerealiste din partea celorlalți
Expunere cronică la suferință
Burnout-ul este caracterizat prin următoarele dimensiuni:
epuizare emoțională
toleranță comunicativă
cinism
reziliență
eficacitate scăzută
Burnout-ul la pacienți se poate evalua prin unele manifestări ca:
Egoism
Insomnie
Oboseală cronică
Furie
Anxietate
Burnout-ul constituie stresul ocupațional ce produce epuizare la nivelurile:
fizic
spiritual
emoțional
cognitiv
social
Elemente de psihoprofilaxie a sindromului Burnout:
Comunicare și sprijin social
Volum de muncă crescut
Importanța menținerii echilibrului între muncă și viața personală
Optimizarea programului și a condițiilor de lucru
Relații bune cu managerul
Din variantele propuse selectați strategii de gestionare a stresului:
sport și activități în aer liber
detașare
timpul petrecut pe rețele de socializare
disociere
meditație
Identificați elementele de psihoigienă a sindromului Burnout:
Alimentația sănătoasă
Un regim plin al zilei
Somnul adecvat
Managementul timpului
Sindromul Burnout în rândul medicilor poate fi combătut print integrarea unor acțiuni, ca:
psihoprofilaxie
comunicare directivă și non asertivă
schimbări în stilul de viață
dezvoltarea voinței proprii
intervenție psihologică
Marcați factori cauzali ai sindromului de burnout la medici:
Expunere cronică la suferință și decese
Probleme financiare
Conflicte între viața profesională și personală
Insatisfacția în viața personală
Suprasolicitare mentală
Evidențiați caracteristicile comunicării constructive:
Orientată pe problemă, nu pe persoană
Specifică, nu globală
Sistemică și de perspectivă
Descriptivă, nu evaluativă
Validată, nu invalidată
Componentele esențiale ale comunicării terapeutice sunt:
confidențialitatea
caracterul privat
caracterul sporadic
respectul pentru limite
atingerea
dezvăluirea de sine
ascultarea activă
stilul directiv
utilizarea abilităților de observare
disonanța cognitivă
Din variantele propuse selectați niveluri de ascultare:
ignorare
detectarea
pretindere
ascultarea empatică
ascultare selectivă
Identificați principiile profesiei de medic:
respect și acceptare
responsabilitate
bunăvoință
confluență
confidențialitate
Precizați principiile ce nu sunt acceptate în profesia de medic:
compasiunea
ignoranța
indiferența
independența profesională
stigmatizarea
După I. Iamandescu calitățile terapeutice necesare unui medic includ:
Dependența
Empatia
Respectul
Autenticitatea
Gândirea logică
Identificați reguli eficiente de interacțiune a medicului cu pacientul:
să asculte cu atenție
doar să raspundă la întrebări
să ofere sfaturi privind medicația profilactică !!! (posibil și asta) !!!
să fie deschis şi onest
să păstreze secretul profesional
Precizați unele reguli de comunicare eficientă pentru medic:
să respecte intimitatea pacientului
să-i ofere sprijin emoțional
să sfideze limitele personale pacientului
să-l educe dacă este necesar
să-l privească în ochi în timpul consultației
Indicați avantajele comportamentului asertiv în comunicarea cu pacientul:
susține interacțiunea eficientă
dezvoltă încrederea în sine și în ceilalți
crește dependența de ceilalți
susține comunicarea eficientă
influență pasiv-agresivă
Indicați trăsăturile unui medic cu lipsa asertivității în comunicarea terapeutică:
este neatent și întrerupe pacientul
provoacă tensiune în comunicarea cu pacientul
ascultă activ și demonstrează inteligență emoțională
face presiuni și invocă argumente confuze
ascultă empatic și demonstrează interes
Identificați trăirile pacientului legate de starea de boală:
ceea ce știe despre boală (complicații, recidive)
ceea ce nu știe (teama de necunoscut)
echilibru și toleranță
anxietatea legată de investigații
antecedente alergice
Identificați manifestări comportamentale ale persoanelor bolnave:
Scade capacitatea de îndeplinire a sarcinilor
Schimbări de ordin relațional
Gînduri suicidare
Limitarea contactelor personale cu prietenii, apropiații
Amplificarea relațiilor interpersonale cu alții
Rezultatul interviului motivaţional depinde de:
vârsta beneficiarului
vârsta consilierului
abilitățile specialistului de ascultare reflexivă (empatie)
discrepanța simțită de client (disonanța cognitivă)
volumul discursului de schimbare al clientului (auto-perceperea)
La etapa de pre-contemplare al interviului motivational clientul se caracterizează prin:
cunoaşte consecinţele propriilor acţiuni
nu cunoaşte consecinţele propriilor acţiuni
crede că comportamentul lui nu-l supune riscurilor
consideră că va fi foarte dificil să se schimbe
nu vrea să se gândească la schimbarea conduite