1. Radiografia de rutină a craniului este indicată în:
Anevrismele cerebrale
Accidentul vascular cerebral hemoragie
Accidentul vascular cerebral ischemic.
Hemoragia subarahnoidiană
traumatism craniocerebral
2. Indicaţi metoda de elecţie în diferenţierea ictusuiui cerebral ischemic de cel hemoragie:
Rezonanţa magnetică nucleară
Tomografia comuperizată
Pneumoencefalografia.
Angiografia cerebrală.
Scanerul radioizotopic.
3. Rezoluţia angiografiei cerebrale se poate majora prin:
Introducerea indirectă a substanţelor de contrast în lumenul vaselor cerebrale.
Injectarea directă a substanţei de contrast în artera carotidă
Injectarea directă a substanţei de contrast în artera vertebrală.
Metoda Selidinger (cateter introdus în artera femurală).
Substracția digitală computerizată
4. Indicaţi intervalul de timp în care, la investigaţia prin tomografie computerizată, ariile de ramolisment cerebral pot fi izodense cu creierul normal:
Până la 3 ore.
Până la 6 ore
Până la 12 ore
Până la 24 ore.
Până la 48 ore.
5. Indicaţi metoda cea mai sensibilă în vizualizarea tumorilor cerebrale şi medulare:
Mielografia
Computertomomielografia
Rezonanţa magnetică nucleară.
Tomografia prin emisie de pozitroni
Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT).
6. Indicaţi principala metodă de investigaţie în examinarea pacienţilor cu convulsii şi a celor suspecţi la crize convulsive:
Reoencefaiografia (REG).
Echoencefalografia (EchoEG)
Electroencefalograma (EEG).
Electromiografia (EMG)
Ultrasonografia Doppler a vaselor magistrale cervico-cerebrale.
7. Principala metodă de laborator în studiul nervilor periferici este:
Examenul electromiografic de stimulodetecţie.
Stimularea nervoasă repetitivă.
Examenul cu ac-electrozi
Potenţialele evocate somestezice.
Stimularea transcraniană a cortexului motor.
Precizia metodei de ultrasonografie Doppler a vaselor cervico-cerebrale foarte mult depinde de:
Vârsta pacientului.
Sursa de emitere a ultrasunetului.
Patologia examinată.
Aparatajul utilizat.
Capacităţile şi experienţa examinatorului.
9. Indicaţi cea mai evidentă modificare patologică a traseului EEG:
Unde-vârf cu frecvenţa de 3 Hz/sec.
Silenţiumul electrocerebral
Descărcările epileptiforme
Undele ascuţite cu frecvenţa de la 4 până la 7 Hz.
Activitatea sub formă de platou (mai mică de 2 pV)
10. Una dintre cele mai remarcabile proprietăţi ale potenţialelor evocate, comparativ cu electroencefalografia (EEG), este:
Rezistenţa lor la anestezie, remediile sedative şi chiar la lezarea emisferei cerebrale.
Evocă un răspuns în ariile corticale receptive şi în conexiunile subcorticale respective
Un potenţial scăzut poate fi detectat cu doar câţiva microvolţi pe fundalul activităţii mai impunătoare electroencefalografice (EEG) sau electromiografice (EMG).
Înregistrează activitatea electrică spontană sumară, generată de cortexul cerebral.
Sensibilitatea metodei creşte după aplicarea procedurilor activatoare.
1. În practica neurologică metodele de investigaţie paraclinică a sistemului nervos se divizează în:
Neuropsihologice
Neuroradiologice
Neurofiziologice
Ultrasonore
Funcţionale
2. Angiografia cerebrală este metoda de elecţie în diagnosticul:
Tumorilor cerebrale.
Encefalitelor
Anomaliilor vasculare cerebrale.
Stenozelor vaselor cerebrale.
Obstrucţiilor vasculare cerebrale
3. Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT) face posibilă:
Identificarea activităţii neuronale crescute, responsabilă de epilepsia focală.
Diferenţierea varietăţii tulburărilor atrofice din demenţe.
Evidenţierea precisă a proceselor tumorale medulare
Concretizarea caracterului leziunilor congenitale cerebrale.
Vizualizarea tulburărilor cerebrale posttraumatice
4. Prin tomografie computerizată e posibilă:
Vizualizarea plăcilor de demielinizare în scleroza multiplă.
Vizualizarea sistemului ventricular cerebral.
Vizualizarea uşoară a calcificatelor.
Distingerea nervului optic în orbită
Distingerea muşchilor globului ocular
5. Indicaţi stările care cresc sensibilitatea de diagnosticare a electroencefalografiei:
Oprirea respiraţiei pe un termen mai lung de 3 minute.
Hiperventilaţia
Excitarea cu un flux intermitent de lumină.
Examinarea în timpul somnului.
Examinarea după deprivarea somnului.
6. Rezultatele studiilor conductibilităţii în fibrele motorii şi senzitive ale nervilor periferici includ:
Amplitudinea răspunsului evocat muscular şi potenţialul de acţiune senzorial.
Viteza de conducere.
Latenţele distale.
Blocajul de conducere.
Decrementul
7. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la examenul muşchilor cu ac-electrozi:
Necesită utilizarea ac-electrozilor monopolari.
Necesită utilizarea ac-electrozilor bipolari.
Activitatea electrică a muşchilor se înregistrează în repaus. .
Activitatea electrică a muşchilor se înregistrează la contractarea activă efectuată de pacient.
Când muşchiul se contractă voluntar, apar potenţialele de fasciculaţii şi fibrilaţii
8. Examenul prin potenţiale evocate somatosenzoriale (PES) este util în aşa entităţi nozologice ca
Vertijul vestibular central de origine vasculară.
Sindromul Guillain-Ваггё.
Herniile de disc lombare şi cervicale.
Scleroza multiplă
Spondiloza cervicală.
9. Valoarea radiografiei craniene convenţionale a rămas neschimbată în:
Investigarea traumatismelor craniofaciale.
Depistarea hematoamelor subdurale.
Evidenţierea leziunilor pituitare.
Monitorizarea sindromului de hipertensiune intracraniană.
Pregătirea pacientului pentru intervenţia neurochirurgicală ghidată endoscopic.
10. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezonanţa magnetică nucleară:
Se bazează pe principiul că în ţesuturile organismului există particule încărcate, direcţia mişcării cărora poate fi influenţată de un câmp magnetic.
Nu oferă avantaje considerabile faţă de tomografia computerizată.
Este superioară comparativ cu tomografia computerizată în depistarea modificărilor de tip infecţios şi inflamator ale ţesutului cerebral.
A fost elaborată metoda ce vizualizează fluxul sanguin cerebral - angiografia în rezonanţa magnetică
A fost preconizată de către Ambrois şi Hounsfield.
11. Activitatea electromiografică spontană patologică la relaxare include:
Potenţiale de fibrilaţie şi miochimice.
Unde pozitive ascuţite.
Crampe
Descărcări miotonice
Potenţiale de denervare.
12. Interpretarea potenţialelor evocate aferente (vizuale, auditive, somestezice) şi eferente (motorii) se bazează pe înregistrarea următorilor indici:
Activitatea spontană
Latenţa apariţiei undelor după stimulare.
Intervalul de timp dintre unde.
Decrementul amplitudinii A1/A4 la stimularea cu frecvenţa de 3 Hz/sec.
Asimetria undelor
13. Prelungirea latenţei potenţialelor evocate cognitive poate fi observată:
La pacienţii vârstnici.
În maladia Parkinson
La bolnavii cu paralizie supranucleară progresivă.
La bolnavii cu coreea Huntington.
La bolnavii cu disfuncţie vegetativă suprasegmentară psihogenă.
14. Amplitudinea răspunsului evocat cognitiv este diminuată în:
Radiculopatia discogenă.
Sindromul carpian.
Schizofrenie
Depresie
Angoasă
15. Prin metoda de ultrasonografie Doppler este posibilă:
Determinarea diametrului vaselor cerebrale şi poate fi relevată stenozarea sau ocluzia lor.
Determinarea particularităţilor morfologice ale plăcilor: ulceraţia, calcificarea sau hemoragiile în plăci
Determinarea direcţiei fluxului sanguin
Evaluarea etiologiei dereglării circulaţiei sanguine.
Detectarea malformaţiilor arteriovenoase.
