27. CS Selectaţi cauza ce determină ruptura de splină în „2 timpi”:
A. Cedarea rezistentei şi ruperea capsulei cu revărsarea sângelui în cavitatea peritoneală
B. Fragilitatea vasculară
C. Infecția splinei
D. Traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenică, menţinută de rezistenţa capsulei
E. Leziunea arterei lienale
28. CS Cauza agitaţiei pacientului în faza de debut a şocului hemoragic este determinată de:
Vasoconstricție
B. Anxietate
C. Scăderea masei sangvine circulante
D. Oxigenarea insuficientă a creierului
E. Tahicardiei
29. CS Indicaţi cauza tahipneei în hemoragiile intraabdominale:
A. Scăderea CO2 din sânge şi țesuturi
B. Creșterea CO2 în sânge şi excitarea centrului respirator
C. Vasoconstricția arterială
D. Scăderea hematocritului
Hipoxia
30. CM Semnele clinice ale şocului hipovolemic sunt următoarele:
A. Scăderea TA (sistolice < 90 mmHg şi TA medii < 50-60 mmHg)
B. Tahicardia
C. Tahipnea
D. Creşterea reflectorie a debitului urinar cu poliurie
E. Alterarea stării de conștienţă
31. CS Alegeţi definiţia traumatismului abdominal penetrant:
A. Soluţie de continuitate la nivelul pielii
B. Leziune care interesează peritoneul parietal
C. Leziunea unui viscere intraabdominal
D. Hematom în teaca muşchiului rect abdominal
E. Pneumoperitoneu
32. CS Alegeţi afirmaţia cea mai caracteristică traumatismelor lienale:
A. Cel mai frecvent necesită intervenţie chirurgicală
B. Prezintă balansare mediastinală
C. Au caracteristic semn Virchoff-Troissier
D. Sunt manifestate prin hemoperitoneu
E. Sunt mai rare la persoanele cu splenomegalie
33. CS Hemoragia intraabdominală se defineşte ca:
Hematemeză
Hemobilie
Epistaxis
Hemoptizie
E. Hemoperitoneu
34. CS Selectaţi semnul necaracteristic pierderilor sanguine:
A. Paloarea mucoaselor şi tegumentelor
B. Poliurie
C. Răcirea extremităţilor
D. Respiraţia rapidă şi superficială
E. Agitaţie sau obnubilare
35. CM Indicaţi situaţiile clinice ce pot fi întâlnite numai în traumatismele abdominale închise:
A. Revărsatul Morel-Lavallée
B. Leziune lienală în „doi timpi”
C. Leziune secundară prin unda de şoc
D. Perforație de organ cavitar
E. Integritatea tegumentelor este păstrată
36. CS Ce organ este mai frecvent lezat în traumatismele prin armă de foc:
A. Ficatul
B. Splina
C. Stomacul
D. Diafragma
E. Intestinul subţire
37. CM Selectaţi semnele clinice ce pot fi remarcate în traumatismele abdominale cu sindrom peritoneal:
A. Abolirea zgomotelor intestinale
B. Defans muscular
C. Sensibilitate difuză la palpare fără rezistenţă musculară
D. Dispariţia matităţii hepatice
E. Cianoza tegumentelor
38. CM Alegeţi metodele diagnostice contraindicate la pacienţii cu hemodinamică instabilă:
A. Tomografia computerizată
B. Laparoscopia
Toracocenteza
FAST
Laparocenteza
39. CM Indicaţi zonele intraabdominale examinate la ecografia FAST:
A. Perisplenic
B. Bazinul mic
C. Periombilical
D. Spaţiul Morisson
E. Bursa omentală
40. CS Indicaţi semnul patognomonic caracteristic leziunii de diafragmă:
A. Dureri în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng
B. Defans muscular în epigastru
C. Confirmarea prezenţei hemotoracelui
D. Zgomote intestinale la auscultarea toracelui
E. Prezenţa opacifierii în ariile pulmonare inferioare la examenul radiologic
41. CS Indicaţi cea mai sensibilă metodă de diagnostic a leziunilor diafragmei:
C. Radiografia toracelui în 2 incidenţe
D. Tomografia computerizată cu dublu contrast
E. Ultrasonografia FAST
42. CM Specificaţi în care dintre următoarele condiţii în traumatismele tubului digestiv trebuie evitată aplicarea anastomozelor primare, preferându-se aplicarea stomelor:
A. Prezenţa şocului traumatic sever
B. Contaminare stercorală masivă
C. Prezenţa unui segment de intestin devascularizat
D. Adresare după 24h de la traumatism
E. Leziune prin armă albă sau de foc
43. CM Selectaţi organele cel mai frecvent asociate cu leziuni ale duodenului:
A. Pancreasul
B. Stomacul
C. Vasele mari
Ficatul
44. CS Selectaţi contraindicaţia absolută pentru aplicarea conduitei nonoperatorii în traumatismele organelor intraabdominale parenchimatoase:
A. Prezenţa hemoperitoneului
B. Prezenţa pneumoperitoneului
C. Riscul apariţiei leziunilor în „doi timpi”
D. Prezenţa durerilor abdominale
E. Suspectarea leziunii de ficat sau splină
45. CM Indicaţi elementele „Triadei Letale” la politraumatizaţi:
A. Hipotermia
B. Acidoza
C. Anuria
D. Coagulopatia
E. Sindromul de detresă respiratorie a adultului
46. CM Alegeţi caracteristicile leziunii de tip Morel-Lavallée:
A. Tratamentul de obicei se rezumă la puncţia colecției
B. Este un traumatism superficial
C. Este traumatism cu localizare intraabdominală
D. Poate duce la necroza pielii
E. Este un traumatism deschis
47. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la plăgile gastrice traumatice penetrante:
A. Deschiderea bursei omentale este obligatorie
B. Mai frecvent sunt traumatisme deschise
C. Mai frecvent sunt traumatismele închise
D. Sindromul peritoneal este caracteristic
E. Manifestările clinice de obicei sunt şterse, de aceea necesită investigaţii paraclinice
48. CM Specificaţi caracteristicile leziunilor spontane ale muşchilor recţi abdominali:
A. Localizare mai frecventă pe partea dreaptă şi în hipogastru
B. Localizare mai frecventă în regiunea suprapubiană
C. Localizare mai frecventă în mezogastru
D. Hemoragia rareori duce la şoc
E. Necesită intervenţie chirurgicală obligatorie
49. CM Selectaţi metodele de diagnostic pentru aprecierea leziunilor muşchilor recţi abdominali:
A. Lavajul peritoneal diagnostic
Laparoscopia
C. Tomografia computerizată
Toracoscopia
E. Ultrasonografia abdominală
50. CS Clasificaţi traumatismul: echimoza peretelui abdominal şi hematom lienal:
A. Multiplu
Izolat
Asociat
D. Combinat
Politraumatism
51. CM Selectaţi afirmaţiile corecte despre traumatisme:
A. Traumatismele închise sunt mai frecvente decât cele deschise
B. Traumatismele închise mai frecvent sunt asociate
C. Traumatismele deschise mai frecvent sunt asociate
D. Leziunile iatrogene de obicei sunt asociate
E. Traumatismele deschise sunt mai frecvente decât cele închise
