Care este cea mai informativă investigație paraclinică pentru stabilirea diagnosticului de valvulopatie reumatismală?
electrocardiografia
ecocardiografia
fonocardiografia
CT cordului
RMN a cordului
Ce complicație NU este caracteristică pentru insuficiența mitrală?
fibrilația atrială
endocardita infecțioasă
emboliile sistemice
hemoragia gastrică
astmul cardiac
Determinați ce grup de medicamente NU este inclus în tratamentul insuficienței mitrale manifeste:
inhibitorii enzimei de conversie
β-blocantele
diureticele
glicozidele cardiace
α-mimeticele
Alegeți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la populația din R. Moldova:
pneumonia
scarlatina
febra reumatismală acută
lupusul eritematos sistemic
Selectați care este cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală:
bradicardia sinusală
extrasistolia ventriculară
fibrilația ventriculară
blocul atrioventricular de gr.II
Notați care este cauza apariției crizelor anginoase tipice în stenoza mitrală:
afluxul sanguin mărit către cord
mărirea bruscă a tensiunii în capilare
stază în circuitul mic
comprimarea arterei coronare stângi de către AS mărit
comprimarea arterei coronare stângi de către AD mărit
Precizați ce reprezintă sindromul Lutembacher:
stenoză mitrală reumatismală plus defect septal ventricular
stenoză mitrală nereumatismală plus defect septal ventricular
stenoză aortică plus defect de sept atrial
stenoză mitrală reumatismală plus defect de sept atrial
stenoză tricuspidiană plus defect de sept ventricular
Stenoza mitrală extrinsecă poate fi întâlnită în:
pericardita constrictivă calcară
tromboembolia pulmonară
endocardita la pacienții dializați
cardiomiopatia dilatativă
cardiopatia ischemică
Apreciați cauza insuficienței mitrale:
calcificarea și fibrozarea valvei mitrale
ruptura de cuspă mitrală
ruptura de cordaje valvulare
ruptura de mușchi papilari
micșorarea suprafeței orificiului mitral
Numiți modificările aparatului valvular în insuficiența mitrală:
închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării
fuziune comisurală
îngroșarea și scurtarea chordae tendinae
fuziunea cuspelor
modificări inflamatorii și sclerotice ale inelului mitral
Alegeți modificările auscultative ale cordului în insuficiența mitrală:
zgomotul I la apex – clacant
zgomotul I la apex – diminuat
suflu sistolic la apex
suflu diastolic la apex
suflu diastolic la aortă
Alegeți semnele ECG caracteristice insuficienței mitrale manifeste:
hipertrofia AS
axa electrică a cordului – orizontală sau deviată spre stânga
hipertrofia VS
fibrilație atrială
hipertrofia AD
Selectați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență mitrală:
dispnee inspiratorie la efort fizic
palpitații cardiace
accese de astm cardiac
stări sincopale
dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort fizic
Evidențiați modificările patogenetice în stenoza mitrală:
Alegeți modificările auscultative ale cordului în stenoza mitrală:
zgomotul de deschidere a valvei mitrale
Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală:
hipertrofia VD
Alegeți manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză mitrală:
dispnee expiratorie în repaus
dureri retrosternale constrictive de lungă durată
Alegeți afirmațiile corecte pentru stenoza mitrală severă:
aria orificiului mitral > de 1,5 cm2
aria orificiului mitral < de 1 cm2
aria orificiului mitral este de 1,4 cm2
presiunea medie în AS > 30 mm Hg
presiunea medie în AS este de 20 mm Hg
Selectați stările patologice care pot produce un aspect clinc de stenoză mitrală:
mixom atrial
trombus atrial pediculat
vegetație
bloc de ramură dreaptă a fasciculului His
bloc de ramură stângă a fasciculului His
Notați ce consecințe apar când aria orificiului mitral scade sub 2 cm2:
presiunea în AS scade
presiunea în AS crește
apare dispneea de diferite grade, până la edem pulmonar acut
presiunea din AS este transmisă în venele pulmonare
presiunea în atrii rămâne neschimbată
Determinați ce modificări suportă debitul cardiac în stenoza mitrală:
în stenoza mitrală ușoară și moderată debitul cardiac este normal la bolnavii cu ritm sinusal în repaus
în stenoza mitrală ușoară și moderată debitul cardiac este crescut la bolnavii cu ritm sinusal în repaus
în stenoza mitrală ușoară și moderată debitul cardiac este scăzut la bolnavii cu ritm sinusal în repaus
pierderea contracției atriale prin instalarea fibrilației atriale reduce debitul cardiac cu până la 20%
scăderea debitului cardiac se manifestă clinic prin cianoză
Determinați principalele simptome în stenoza mitrală:
cefalee
dispnee
hemoptizie
embolii arteriale
cianoză
Precizați modificările examenului radiologic în stenoza mitrală:
depinde de severitatea bolii
mărirea cavităților cordului și modificarea circulației pulmonare
prima modificare este dilatarea AS
prima modificare este dilatarea AD
amprentarea esofagului la mijlocul umbrei mediastinale
Numiți cele mai frecvente afecțiuni cu care se face diagnosticul diferențial în stenoza mitrală:
mixomul atrial stâng
defectul septal atrial
stenoza tricuspidiană
cancerul pulmonar
Concretizați categoriile de bolnavi care pot beneficia de restabilirea ritmului sinusal în caz de stenoză mitrală cu fibrilație atrială:
când fibrilația atrială apare la un bolnav cu stenoză mitrală largă și AS e mai mic de 50 mm
când fibrilația atrială agravează mult fenomenele clinice și bolnavii nu pot fi operați
când fibrilația persistă și după corijarea leziunii
când fibrilația atrială apare după corijarea leziunii
când fibrilația atrială apare la un bolnav cu stenoză mitrală largă și AS e mai mare de 50 mm
