CS. Abordul venos centralse efectuează preferenţial prin:
Venepuncţie indirectă
Tehnica Seldinger
Tehnica Trendelenburg
Venesecţie
Venesecţie eco-ghidată
CM. Drept indicaţii pentru cateterizarea unei vene centrale servesc:
Inabilitatea obţinerii unui abord venos periferic adecvat
Necesitatea în hemodializă
Necesitatea în hemocultură
Necesitatea în plasmofereză
Necesitatea în deplasmoliză
CM. Abordul venos central poate fi realizat prin
Vena jugulară internă
Vena axilară
Vena subclaviculară
Vena femurală
Vena poplitee
CM. Plasarea bolnavului în poziţia Trendelenburg în timpul cateterizării venei jugulare:
Reduce distensia venoasă (turgescenţa)
Sporeşte distensia venoasă (turgescenţa)
Reduce riscul dezvoltării complicaţiilor tromboembolice
Reduce riscul emboliei gazoase
Reduce riscul dezvoltării pneumotoracelui
CS. Pentru măsurarea presiunii în artera pulmonară se utilizează cateterul:
Seldinger
Swan-Ganz
Foley
Pneumatic
Fogarty
CM. Drept indicaţii pentru drenarea cavităţii pleurale (toracostomie) servesc:
Pneumotoracele masiv
Hemotoracele masiv
Edemul pulmonar
Emfizemul pulmonar
Empiemul pleural
CM. La complicaţiile puncţiei cavităţii pleurale (toracocentezei) se referă:
Pneumotoraxul
Hemopneumotoraxul
Sindromul de detresă respiratorie acută
CM. Toracocenteza în caz de pneumotorace se efectuează mai frecvent:
Pe linia medio-claviculară
Pe linia medio-axilară
În spaţiul intercostal V
În spaţiul intercostal II
În spaţiul intercostal VII
CM. Toracocenteza în caz de hidrotorace se efectuează mai frecvent:
În spaţiile intercostale II-II
În spaţiile intercostale X-XI
În spaţiile intercostale VIII-IX
CM. Laparocenteza este indicată în următoarele condiţii:
Ascita tensionată
Suspecţie clinică de infectare a lichidului ascitic
Lichid ascitic de etiologie necunoscută (suspecţie la ascită malignă)
Orice durere abdominală acută cu caracter spastic, intermitent
Orice durere abdominală acută cu caracter continuu
CM. Instalarea sondei nazo-gastrice are drept scop:
Evaluarea hemoragiei digestive superioare (prezenţa, volumul)
Evacuarea conţinutului gastric în caz de intoxicaţie alimentară recentă
Reducerea secreţiei gastrice
Sporirea secreţiei gastrice
Decompresia gastrică în caz de ocluzie intestinală
CM. Pentru tamponada eso-gastrică cu scop hemostatic în caz de hemoragie digestivă superioară variceală se utilizează:
Sonda Sengstaken-Blakemore
Sonda Cantor
Sonda Minnesota
Sonda Linton-Nachlas
Sonda Miller-Abbott
CM. Printre complicaţiile tamponadei eso-gastrice cu scop de hemostază în hemoragia digestivă superioară variceală pot fi enumerate:
Aspiraţia bronhoalveolară
Perforaţia esofagului
Eroziunile şi ulceraţiile faringiene şi gastroesofagiene
Esofagita de reflux
Diverticolul esofagian
CM. Tamponada eso-gastrică în caz de hemoragie digestivă superioară variceală este indicată în:
Hemoragia din varice eso-gastrice cînd tratamentul medicamentos şi endoscopicnu este eficient
Hemoragia din varice eso-gastrice cînd hemostaza endoscopică nu este posibilă
Hemoragia din varice eso-gastrice stopată endoscopic
Hemoragia din varice eso-gastrice stopată medicamentos
Anamneza pozitivă de hemoragie din varice eso-gastrice în ultimele 2 săptămîni
CS. Tamponada hemostatică în caz de hemoragie digestivă superioară din varice cu localizare gastrică este mai eficientă cu ajutorul:
Sondei nazogastrice
Sondei orogastrice
Sondei Linton-Nachlas
Sondei Sengstaken-Blakemore
Sondei Minnesota
CS. Tamponada hemostatică îndelungată în caz de hemoragie digestivă superioară din varice esofagiene poate cauza:
Esofagită de reflux
Sindromul Mallory-Weiss
Ruptura balonului esofagian al sondei
Necroza şi ulceraţia mucoase esofagiene
Recidiva hemoragiei
CS. Cu scop de prevenire a necrozei mucoasei esofagiene în urma tamponadei hemostatice îndelungate cu sonda Sengstaken-Blakemore se recomandă:
Desumflarea balonului gastric peste 24-48 ore de la instalarea sondei
Desumflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei
Umflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei
Extragerea temporară a sondei peste 24-48 ore de la instalare
Schimbarea sondei peste fiecare 24-48 ore
CM. Enumeraţi stările patologice ce pot fi diagnosticate prin anuscopie:
Boala hemoroidală
Boala pilonidală
Fisura anală
Pruritul anal
Fistula perirectală
CS. Examenul endoscopic cu sigmoidoscopul rigid permite vizualizarea mucoasei:
Întregului intestin sigmoid
Pe lungimea a 50 cm distale ale intestinului sigmoid
Pe lungimea a 30-35 cm distale ale intestinului sigmoid
Pe lungimea a 50 cm de la orificiul anal
Pe lungimea a 30-35 cm de la orificiul anal
CS. Pentru cateterizarea vezicii urinare se utilizează:
Cateterul Fogarty
Cateterul Foley
Cateterul Swan-Ganz
Cateterul Minnesota
Cateterul Seldinger
