a. Pseudomonas aeruginosa

b. Streptococul

c. Stafilococul

d. Escherichia coli

e. Peptostreptococul

a. De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară

b.Nu se dezvoltă la bolnavii cu diabet zaharat

c. Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată

d. Abcesul are aspect de “fagure”

e. Simptomul de fluctuaţie nu este tipic

a. Efectuarea unei incizii în cruce

b. Excizia minuţioasă a ţesuturilor necrotice

c. Fiecare dintre abcesele ce au aspectul de “fagure” se va deschide prin incizie separată

d. Plăgile, de regulă, se lasă deschise pentru a se vindeca prin intenţie secundară

e. La finele intervenţiei pe plagă se aplică suturi pentru o vindecare primară

Durerile puternice în regiunea focarului de inflamaţie

Hiperemia evidentă a pielii şi edemul pronunţat

Prezenţa simptomului de fluctuaţie

Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor în analiza generală a sîngelui

Obţinerea conţinutului purulent în timpul puncţiei focarului inflamator

a. Streptococul

b. Stafilococul

c. Colibacilul

d. Pneumococul

e. Bacilul pioceanic (pseudomonas aeruginosa)

a. Forma flegmonoasă

b. Forma abcedantă

c. Forma buloasă

d. Forma necrotică

e. Forma eritematoas

Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele

Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc”

Formarea sectoarelor de necroză cutanată

Hiperemia pielii sub forma “hartei geografice”

Simptomul de fluctuaţie

Pe mâini

Pe peretele abdominal

Pe spate şi regiunea posterioară a gîtului

În plica interfesieră

Pe membrele inferioare

a. Forma flegmonoasăa.

b. Forma buloasă

c. Forma necrotică

d. Forma abcedantă

e. Forma eritematoasă

a. Antibioticoterapia raţională

b. Terapia de detoxicare

c. Transfuzia de sînge integru cu scop de stimulare a imunităţii

d. Prelucrarea chirurgicală a focarului purulent

e. Indicarea citostaticelor

a. Preponderent afectează pielea mâinilor

b. De regulă se dezvoltă pe fundalul insuficienţei venoase şi limfatice

c. Afectează persoanele ce contactează frecvent carnea şi peştele crud

d. Procesul infecţios evoluează ca o celulită

e. Pe piele apar vezicule cu exudat seros, ce pot fuziona

În perioada de pubertate

În al treilea trimestru de sarcină

În perioada de lăuzie

În perioada climacterică

În primul trimestru de sarcină

a. Abces intramamar

b.Abces suprafascial

c. Abces subareolar

.Abces subpectoral

e. Abces retromamar

a. Ascensiunea temperaturii corporale

b.Retracţia mamelonului de partea inflamaţiei

c. Durerea şi senzaţia de distensie în regiunea glandei mamare

d. Pielea sub formă de “coajă de portocală”

e. Eliminări sero-hemoragice din mamelon

Mastita reprezintă o patologie multiplu recidivantă

Porţile de intrare ale infecţiei în caz de mastită sunt fisurile mamelonului

Un rol important în dezvoltarea mastitei îl joacă galactostaza (staza laptelui)

Agentul cauzal tipic al mastitei este streptococul

Toate formele de mastită necesită tratament chirurgical de urgenţă

Inflamaţia acută a mucoasei rectului

Tromboza nodulilor hemoroidali

Hemoragia din rect

Infecţia bacteriană a pielii din regiunea perianală

Inflamaţia purulentă a ţesutului adipos din jurul rectului (pararectal)

Buloasă

Subcutanată

Flegmonoasă

Submucoasă

Ischio-rectală

Ţesutului limfoid

Maselor fecale

Microflorei fungice

Părului şi detritului tegumentar

Maselor ateromatoase

a. La baza patologiei stă un defect congenital

b. Frecvent recidivează

c. Deseori este multicameral

d. Mai frecvent se întîlneşte la bărbaţii tineri

e. După eruperea spontană a puroiului spre tegument survine vindecarea completă

Deschiderea abcesului prin două incizii separate (contraperturi) în porţiunea superioară şi inferioară a
colecţiei

Excizia în bloc a tegumentului afectat în comun cu ţesutul celuloadipos subcutan

Deschiderea abcesului prin incizie în cruce cu excizia ţesuturilor necrotizate

Deschiderea abcesului prin incizie longitudinală de-a lungul plicii interfesiere

Excizia în bloc a tegumentului afectat în comun cu ţesutul celuloadipos subcutan şi înlăturarea coccisului