Fiziologia examen sem 4 1-30

miopie;

hipermetropie;

daltonism;

astigmatism;

presbitism;

cristalinului;

ligamentului suspensor al cristalinului;

mușchiului ciliar;

mușchiului radial al irisului;

mușchiului circular al irisului;

variația convexității cristalinului;

modificarea unghiurilor de reflectare a luminii;

variația puterii de refracție a corpului vitros;

variația puterii de refracție a corneei;

variația puterii de refracție a umoarei apoase

corticale;

bulbo-ponto-mezencefale;

cerebeloase;

hipotalamice, palidale, limbice și corticale;

hipofizare;

prevenirea trecerii emboliilor spre aortă;

fibrinoliza;

conversia angiotensinei I în angiotensină II;

eliberarea în circulație a adrenalinei, vasopresinei și oxitocinei;

menținerea echilibrului fluido-coagulant;

facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;

este transportat în sângele arterial, în principal, în formă moleculară, dizolvată;

dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;

este transportat, în principal, ca compus carbaminic;

pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi;

este determinată mai mult de solubilitatea O2;

este determinată mai mult de cantitatea de Hb;

este determinată mai mult de pH-ul sângelui;

este determinată mai mult de CO2 din hematii;

este determinată mai mult de temperatura sângelui;

Este esențial pentru a asigura ritmul respirator de bază;

Poate produce o inspirație prelungită în unele împrejurări ;

Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat;

Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat după secțiune mediopontină;

Reduce durata inspirației;

este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului;

este localizat în nucleul parabronhial în partea superioară punții;

este localizat în regiunea dorsală a bulbului rahidian;

este localizat în partea inferioară a punții

este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbului rahidian;

este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 se combina cu Hb;

este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare;

este mai mic comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este mai putin solubil;

nu diferă de cel al CO2;

este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată;

scade în cursul efortului fizic intens;

scade în cursul acidozei metabolice;

nu se modifică în cursul efortului fizic;

crește la un subiect, care trece de la o dietă predominant glucidică la o dietă mai bogată în lipide;

crește în cursul efortului fizic;

este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;

este cea mai mică în alveole la sfârșitul expirației;

este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației;

este cea mai mică în alveole la sfârșitul inspirației;

este cea mai mică în sângele arterial;

este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației;

este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;

este cea mai mare în alveole la sfârșitul expirației;

este cea mai mare în alveole la sfârșitul inspirației;

este cea mai mare în sângele arterial;

capacitatea de saturare a Hb cu O2;

capacitatea de transport a CO;

afinitatea Hb pentru CO2;

capacitatea de disociere a HbO2;

gradientul de presiune parţială a CO2;

PCO2;

PO2;

Viteza de circulație

2, 3- DPG şi pH;

temperatura;

fizic dizolvată în plasmă;

bicarbonați de sodiu în plasmă;

carbamați (HbCO2);

legată de proteine;

acid carbonic;

40-60 resp/min;

30-40 resp/min;

12-16 resp/min;

22-26 resp/min;

20-22 resp/min;

este 5- 6 mm Hg între capilare și alveole;

este 5- 6 mm Hg între capilare și țesut;

este 64 mm Hg între alveole și capilarele;

între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr;

între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat;

este constituit în special de neuroni expiratori;

este responsabil în special pentru expirația forțata;

este implicat în generarea ritmului respirator de bază;

eferentele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii auxiliari;

activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic;

este activă numai inspirația;

este activă numai expirația;

ambele faze sunt pasive;

ambele faze sunt active;

expirația este pasivă în poziția clinostatică;

este activă numai inspirația;

este activă numai expirația;

ambele faze sunt active;

ambele faze sunt pasive;

expirația devine activă în poziţie ortostatică;

hipercapnie, hiperoxie și acidoză respiratorie;

normocapnie şi hipoxie;

hipocapnie şi alcaloză respiratorie;

hipoxie, hipercapnie și acidoză respiratorie;

hiperoxie și acidoză metabolică;

este egală cu presiunea transpulmonară;

devine mai negativă;

devine mai pozitivă;

este egală cu presiunea intraalveolară;

este egală cu presiunea din atmosferă;