Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în următoarele situaţii:
a. şoc hipovolemic
b. insuficienţă adrenală
c. pancreatită acută hemoragică
d. şoc anafilactic
e. durere, anxietate
Rezistenţa vasculară sistemică este diminuată în următoarele situaţii:
a. şoc septic
b. pancreatita acută
c. ciroza hepatică
d. traumatism vertebromedular înalt
e. şoc hipovolemic
11. (CM) Insuficienţa cardiacă cu debit crescut poate fi prezentă în:
a. anemia cronică
b. fistule arterio-venoase
c. infarct miocardic acut
d. sepsis compensat volemic
e. hipertiroidism
12. (CM) Marcați cauzele insuficienţei acute de ventricul stâng:
a. infarctul miocardic acut şi ischemia miocardică acută
b. disecţia de aortă
c. embolia aeriană
d. insuficienţa valvei mitrale
e. stenoza valvei aortale
13. (CM) Marcați cauzele insuficienţei acute de ventricul drept:
a. stenoza valvei aortale
b. trombembolia arterei pulmonare
d. embolia cu lichid amniotic
e. ventilarea pulmonară artificială cu presiune pozitivă excesivă
14. (CS) Marcați cauza insuficienţei cardiace acute globale:
a. miocardita
b. stenoza valvei aortale
c. tromboembolia arterei pulmonare
d. ventilarea pulmonară artificială
e. revărsatul pleural masiv
15. (CM) Disfuncţia diastolică prin mecanism de compresie externă se produce în cazul:
a. constricţiei sau efuziunii pericardice
b. pneumotoracelui compresiv
c. pleureziei masive
d. infarctului miocardic acut extins
e. ventilării pulmonare artificiale
16. (CM) Disfuncţie diastolică prin interferenţă ventriculară se poate produce în:
a. infarct miocardic acut extins cu implicarea septului interventricular
b. hipertensiune pulmonară
c. insuficineţa valvei mitrale
d. ventilare artificială cu presiune end-expiratorie pozitivă excesivă
e. insuficinţa valvei tricuspidiene
17. (CM) Debitul cardiac este produs în rezultatul interacţiunii a următoarelor componente:
a. presarcină
b. postsarcină
c. ritm-frecvenţă cardiacă
d. contractilitate
e. volum inspirator curent
18. (CM) Presarcina este definită drept:
a. lungimea fibrei miocardice înainte de contracţie
b. volumul telediastolic ventricular
c. presiunea telediastolică ventriculară
d. returul venos spre cord
e. rezistența la ejecție a sângelui din inimă
19. (CS) Care afirmație este corectă cu privire la presiunea venoasă centrală:
a. reprezintă presiunea din vena cavă inferioară
b. reprezintă presiunea din venele magistrale, apropiate cordului
c. NU este influențată de presiunea intratoracică
d. este determinată de funcția ventriculului stâng
e. este un indicator al contractilității cardiace
20. (CM) Postsarcina este:
a. tensiunea miocardică parietală din cursul sistolei
b. lungimea fibrei miocardice înainte de contracţie
c. volumul telediastolic ventricular
d. rezistenţa la ejecţia sângelui din ventricul
e. rezistenţa la curgerea sângelui prin vasele magistrale
21. (CM) Postsarcina este influenţată de:
a. presiunea pleurală
b. impedanţa şi rezistenţa vasculară
c. presarcină
d. gradul de stenoză al valvei aortice
e. contractilitate
22. (CM) Referitor la relaţia dintre frecvenţa cardiacă şi debitul cardiac:
a. inimă sănătoasă crează un debit cardiac maxim la o frecvenţă de 140 bpm
b. debitul cardiac scade treptat de la 140 până la 180 bpm
c. frecvenţă cardiacă mai mare de 180 bpm poate provoca fibrilaţie ventriculară
d. în insuficienţa cardiacă, debitul începe să scadă la o frecvenţă de 120 bpm
e. o inimă sănătoasă crează un debit cardiac maxim la o frecvenţă de mai puţin de 45 bpm
23. (CM)Un pacient hipotensiv (PA=100/40 mmHg, PAM de 60 mmHg), cu o frecvenţă cardiacă de 110 bpm, extremităţi calde şi timp rapid de recolorare a lojei unghiale reflectă:
a. debit cardiac crescut
b. debit cardiac scăzut
c. rezistenţă vasculară sistemică diminuată
d. rezistenţă vasculară sistemică crescută
e. volum sistolic crescut
24. (CM) Un pacient hipotensiv (PA de 80/65 mmHg, PAM de 75 mmHg), cu o frecvenţă cardiacă de 110 bpm, timp de recolorare lent a lojei unghiale, reflectă:
c. rezistenţă vasculară sistemică scăzută
25. (CM) Managementul perioperativ al pacientului supus intervenţiei pe cord presupune:
a. hiperbaroterapie
b. suport respirator
c. suport nutritiv
d. analgezie şi sedare
e. medicaţii profilactice (antibioprofilaxie, terapie antiagregantă, terapie anticoagulantă)
26. (CM) Bradicardia necesită tratament în cazurile când:
a. FCC ≤35 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
b. FCC ≤35 bpm, dacă produce hipotensiune arterială
c. FCC≤50 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
d. FCC≤50 bpm, dacă produce hipotensiune arterială
e. FCC >50 bpm, dacă presiunea arterială este normală
27. (CM) În caz de bradicardie, se va evalua:
a. nivelul de potasiu în plasmă
b. hormonii tiroidieni (identificarea hipertiroidiei)
c. hormonii tiroidei (identificarea hipotiroidiei)
d. tratamentul cronic cu beta-adrenomimetice
e. tratamentul cronic cu beta-blocante
28. (CM) În cazul când insuficienţa cardiacă acută este asociată cu hipotensiune sau rezistenţă vasculară sistemică joasă, se administrează un vasopresor. Valorile-ţintă pentru presiunea arterială sistolică şi rezistenţa vasculară sistemică (RVS) sunt:
a. presiunea arterială sistolică de 70 mm Hg
b. presiuna arterială sistolică de 100 mm Hg
c. RVS >2400 dyne·s·cm-5
d. RVS > 1600 dyne·s·cm-5
e. presiunea arterială sistolică mai mare de 140 mm Hg
29. (CM) Este indicată administrarea de vasodilatatoare în următoarele cazuri:
a. rezistenţă vasculară sistemică crescută
b. rezistență vasculară sistemică scăzută
c. pacient critic cu hipertensiune arterială (PAS>140 mmHg sau PAM >100 mm Hg)
d. presiune arterială sistolică de 100 mm Hg
e. presiune arterială medie de 55 mm Hg
30. (CM) Selectați medicamentele, care ar putea fi administrate în cazul unor rezistenţe sistemice crescute (>2400 dyne·s·cm-5/m2) sau prezenţei hipertensiunii arteriale (PAS>140 mmHg sau PAM >100 mmHg):
a. noradrenalină
b. nifedipină
c. adrenalină
d. nitroprusiat de sodiu
e. efedrină
31. (CM) Scopurile monitoringului funcției cardiovasculare în anestezie și terapie intensivă sunt:
a. monitorizarea tuturor parametrilor posibili
b. asigurarea că perfuzia tisulară este sufientă la pacientul considerat „relativ stabil”
c. detectarea cât mai precoce a perfuziei tisulare neadecvate
d. titrarea terapiei spre o țintă hemodinamică specifică la pacienții instabili
e. diferențierea tiparelor hemodinamice
32. (CS) Care sunt valorile normale ale PVC:
a. <0 mm Hg
b. ±5 mm Hg
c. 0-8 mm Hg
d. 18-20 mm Hg
e. >20 mm Hg
33. (CS) Marcați valoarea optimă a presiunii de inclavare a capilarului pulmonar:
a. 0 mm Hg
b. < 5 mm Hg
c. 2-12 mm Hg
